edu.ro

Syndicate content
Updated: 21 weeks 6 days ago

Informare de presă

Mon, 18/12/2023 - 20:27
18 Dec 2023

Ministerul Educației transmite condoleanțe familiei elevului decedat în urma prăbușirii unui perete al internatului în care era cazat, în Odorheiul Secuiesc. Transmitem, de asemenea, multă putere familiilor ai căror copii au fost implicați în acest tragic incident. 

Din informațiile primite de la reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Harghita, colegii victimelor au fost preluați de familii sau au fost cazați la un internat din vecinătate și sunt în siguranță. 

În cursul acestei seri, ministrul Educației, Ligia Deca, a convocat de urgență conducerea Ministerului Educației pentru stabilirea modalității în care instituția poate interveni în acordarea de sprijin la Odorheiul Secuiesc. În acest sens, în această seară, doi reprezentanți ai Ministerului Educației se deplasează la fața locului.

Reiterăm că responsabilitatea pentru punerea în siguranță a clădirilor este a celor care le administrează.

Ministerul Educației ține permanent legătura cu reprezentanții Prefecturii Harghita, ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Harghita și ai Inspectoratului Școlar Județean Harghita.

Nu există cuvinte prin care să poți descrie o tragedie precum cea petrecută în această după amiază în Odorheiul Secuiesc. 

Condoleanțe și multă putere familiilor copiilor implicați în acest tragic accident!

Ceea ce s-a întâmplat astăzi nu trebuie să se mai întâmple! Fac apel la autoritățile locale să trateze cu maximă responsabilitate gradul de siguranță pe care clădirile în care sunt copii îl oferă. 

Suntem în permanentă legătură cu reprezentanții Prefecturii Harghita, ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Harghita și ai Inspectoratului Școlar Județean Harghita. Și vom face tot ceea ce ține de Ministerul Educației pentru a preveni astfel de incidente tragice!”, a declarat Ministrul Educației, Ligia Deca

Biroul de Presă

Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presă

Studiu: Evaluarea de către actorii educaționali a structurii anului școlar pe intervale de cursuri/module

Mon, 18/12/2023 - 16:05
18 Dec 2023

Începând cu anul 2022 - 2023, structura anului școlar a fost împărțită în 5 intervale de cursuri (module), de 6-8 săptămâni de școală și 5 vacanțe. După primul an de implementare, la solicitarea Ministerului Educației, Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul CNPEE, a realizat un studiu care și-a propus să analizeze modul în care elevii, părinții, profesorii și directorii unităților de învățământ se raportează la organizarea pe intervale de cursuri/module a anului școlar.

Pentru realizarea cercetării a fost utilizată metoda anchetei pe bază de chestionar online. În perioada 17-31 octombrie 2023, au răspuns chestionarelor actorii educaționali din 892 de unități de învățământ (248 de școli primare, 487 de școli gimnaziale, 144 de licee, 13 școli profesionale), respectiv 375 de directori, 22.946 de elevi, 37.936 de părinți și 6.840 de profesori.

Majoritatea elevilor (61%) preferă organizarea pe intervale de cursuri/module a anului școlar. În urma experienței avute, aproximativ 70% dintre elevi doresc ca anul școlar viitor să fie organizat în continuare pe module.

Organizarea pe intervale de cursuri a anului școlar este percepută de majoritatea elevilor ca având numeroase beneficii, printre care mai buna gestionare a efortului din perioadele de școală (pentru 82% dintre elevi),mai mult timp liber (72%),reducerea presiunii aferente evaluărilor (61%),reducerea stresului legat de obținerea notelor (46%),respectarea ritmului propriu de învățare (60%), mai mult timp pentru aprofundarea anumitor teme/subiecte de studiu (54%).

Jumătate dintre părinții respondenți sunt de părere că anul școlar organizat în două semestre reprezintă o structură mai potrivită pentru copiii lor, elevi. În schimb, 36% dintre părinți optează pentru anul școlar organizat în cinci module, cu medii calculate la final de an.

Aproape 40% dintre părinți nu pot aprecia măsura în care noua structura a anului școlar ar fi mai potrivită, din perspectiva pregătirii elevilor pentru examenele naționale, comparativ cu structura de organizare pe două semestre.

Cu referire la structura anului școlar trecut, majoritatea covârșitoare a părinților (80% procente cumulate între mulțumit și foarte mulțumit) se declară mulțumiți de modul în care au fost organizate activitățile școlare.

Cei mai mulți dintre profesori (45%) susțin că actuala organizare a anului școlar în 5 intervale de cursuri ar trebui menținută în formula actuală, iar un sfert dintre profesori consideră că este o măsură bună, dar care are nevoie de unele îmbunătățiri. 80% dintre profesori consideră că această modificare a structurii școlare a adus beneficii la nivelul evaluării elevilor, în sensul reducerii presiunilor care se resimțeau mai ales în privința încheierii mediilor semestriale. Cea mai mare dificultate resimțită de profesori (62%) se referă la mobilizarea elevilor și reluarea efortului din cauza fragmentărilor timpului școlar.

Potrivit directorilorprincipalul beneficiu al structurii pe module a anului școlar se observă la nivelul stării de bine a elevilor (pentru 60% dintre directori). Climatul școlar și starea de bine a profesorilor sunt asociate, de asemenea, unor schimbări pozitive de către majoritatea directorilor (aproximativ 53%). În același timp, însă, peste o treime dintre directori constată o scădere a calității practicilor de evaluare, notare și încheiere a mediilor - procentele o indică drept cea mai frecvent menționată schimbare negativă. Astfel, cel mai critic aspect influențat de schimbarea structurii școlare rămâne evaluarea.

Principalele rezultate ale studiului sunt disponibile aici, iar varianta preliminară a studiului este disponibilă aici.

BIROUL DE PRESĂ

Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presăfisiere:  sinteza_rezultate_studiu_UCE_2023.pdf

De la 338 de milioane de euro la peste 588 de milioane de euro pentru dezvoltarea învățământului dual din România!

Mon, 18/12/2023 - 13:03
18 Dec 2023

Guvernul României a aprobat, prin Memorandum, creșterea alocării bugetare cu peste 250 de milioane de euro pentru apelul de proiecte aferent Reformei 4, Investiției 6, din componenta de educație pe PNRR, privind dezvoltarea consorțiilor regionale și a campusurilor profesionale integrate.

Astfel, vom avea 29 de campusuri de învățământ dual în toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României!

Prin dezvoltarea acestor campusuri de învățământ dual vom contribui nu doar la dezvoltarea învățământului dual, atât de necesar în țara noastră, ci vom contribui cu toții la creșterea unor noi generații de absolvenți care vor participa la diversificarea economiei, dată fiind varietatea ridicată de specializări la nivelul proiectelor eligibile pentru finanțare, respectiv: mecanică, electronică, telecomunicații, industrie alimentară, industrie hotelieră, tehnică medicală, informatică sau industria de apărare etc.

De altfel, dezvoltarea învățământului dual reprezintă o măsură ce va conduce la recredibilizarea majoră a rutei educaționale profesionale, reconectând într-un mod accelerat mediul privat la cel universitar.

Pentru că e nevoie de coagularea tuturor eforturilor, din cadrul parteneriatelor privind dezvoltarea campusurilor de învățământ dual fac parte:

  • unități de învățământ preuniversitar

  • unități administrativ-teritoriale

  • instituții de învățământ superior

  • operatori economici care asigură pregătirea practică a elevilor și studenților.

Reamintim că, pentru prima dată, în România, se vor implementa inclusiv programe la nivel superior (licență, master, doctorat profesional), respectiv ISCED 6-8.

Totodată, prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, este prevăzută generalizarea învățământului profesional-dual preuniversitar începând cu anul școlar 2029 - 2030.

Alte măsuri conexe pentru dezvoltarea învățământului dual în România sunt:

  • dotarea unităților de învățământ tehnologice cu laboratoare de practică moderne,

  • creșterea cuantumului burselor oferite elevilor ce urmează acest tip de învățământ,

  • reforma planurilor-cadru și a programelor școlare, astfel încât ele să fie în strânsă legătură cu nevoile actuale ale pieței muncii etc. 

Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presă

Festivitate de premiere a olimpicilor internaționali 2023

Mon, 11/12/2023 - 17:29
11 Dec 2023

UPDATE: 12.12.2023

În urma demersurilor direcțiilor de specialitate din cadrul Ministerului Educației, elevii medaliați la Olimpiada Balcanică de Informatică pentru Juniori și la Olimpiada Internațională de Științe pentru Juniori au fost incluși pe lista de premiere de astăzi, 12.12.2023, astfel că datele comunicate anterior au făcut obiectul unor modificări, astfel:

  • 144 de elevi olimpici premiați pentru cele 174 de medalii, premii și mențiuni obținute la 30 de olimpiade internaționale și olimpiade/concursuri regionale pe discipline (juniori şi seniori)

  • 162 de profesori premiați

  • 72 de unități de învățământ premiate.

Din totalul celor 174 de medalii/premii, elevii români au obținut 6 medalii de aur absolut (cu punctaj maxim), 53 de medalii de aur/premii I, 61 medalii de argint/premii II, 32 de medalii de bronz/premii III, respectiv 22 de mențiuni/diplome echivalente.

***

marți, 12 decembrie, ora 11:00, Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București - 

Ministerul Educației organizează marți, 12 decembrie, festivitatea de premiere a elevilor laureați la olimpiadele internaţionale pe discipline școlare desfăşurate în anul 2023, a profesorilor care i-au pregătit şi a unităţilor de învățământ în care elevii studiază/au studiat.

Evenimentul se va desfășura în prezența ministrului Educației, Ligia Deca, la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București (sala „Ion Caramitru”), cu începere de la ora 11:00.

Vor fi premiați 138 de elevi olimpici care au obținut 164 de medalii, premii și mențiuni la 28 de olimpiade internaționale și olimpiade/concursuri regionale pe discipline (juniori şi seniori), 138 de profesori care i-au pregătit și unitățile de învățământ de proveniență (71). Dintre cei 138 de elevi merituoși, 20 de elevi au obținut 2, 3 sau chiar 5 distincții în competițiile internaționale.

Din totalul celor 164 de medalii/premii, elevii români au obținut 6 medalii de aur absolut (cu punctaj maxim), 51 de medalii de aur/premii I, 55 de medalii de argint/premii II, 30 de medalii de bronz/premii III, respectiv 22 de mențiuni/diplome echivalente.

În conformitate cu prevederile legale privind stimularea performanţei şcolare înalte din învăţământul preuniversitar, Ministerul Educației acordă elevilor medaliaţi, profesorilor care i-au pregătit şi unităţilor de învățământ de unde provin elevii, diplome şi premii în bani.

Cuantumurile acestor premii pentru rezultatele înregistrate la olimpiadele/concursurile internaționale sunt, începând de anul trecut, următoarele: 20.000 lei - premiul I absolut (cu punctaj maxim), 15.000 lei - premiul I/medalie de aur, 12.500 lei - premiul al II-lea/medalie de argint, 10.000 lei - premiul al III-lea/medalie de bronz și 6.000 lei - mențiune (sau diplome echivalente).

Sumele în bani acordate elevilor care s-au impus în competițiile regionale/balcanice (seniori și juniori) sunt: 7.500 lei - premiul I/medalie de aur, 6.000 lei - premiul al II-lea/medalie de argint, 4.500 lei - premiul al III-lea/medalie de bronz și 3.500 lei - mențiune (sau diplome echivalente).

Pentru profesorul/profesorii care au pregătit elevul/elevii se acordă un singur stimulent financiar, în cuantumul cel mai mare prevăzut pentru unul din elevii săi/lor premiați. În situația în care elevul premiat a fost pregătit de doi sau mai mulți profesori, stimulentul financiar se acordă în părți egale tuturor profesorilor pregătitori.

Pentru școala pe care elevul/elevii o frecventează sau a/au frecventat-o se acordă câte un premiu, în cuantumul prevăzut pentru fiecare elev premiat. În acest caz, stimulentele primite se vor utiliza pentru dotări direcționagte, cu prioritate, disciplinei/disciplinelor corespunzătoare obținerii performanței școlare.

Ca urmare a aprobării bugetului de premiere înainte de desfășurarea ultimelor două concursuri din acest an, elevii medaliați la Olimpiada Balcanică de Informatică pentru Juniori și la Olimpiada Internațională de Științe pentru Juniori vor intra în posesia sumelor aferente performanțelor după desfășurarea acestei festivități (numărul lor nu face parte în acest moment din totalul celor 138 de olimpici). 

Fondul total de premiere alocat în acest an de Ministerul Educației este de peste 3.900.000 lei.

Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presă

Informare de presă: Raportul Național PISA 2022

Fri, 08/12/2023 - 18:03
08 Dec 2023

Astăzi, 8 decembrie 2023, Ministerul Educaţiei, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (Organisation for Economic Co-operation and Development-OECD) și Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) au organizat dezbaterea „Rezultatele PISA 2022 în contextul reformei naționale în domeniul educației”, în cadrul căreia au fost detaliate și analizate rezultatele Raportului Național PISA 2022.

Evenimentul a fost organizat în marja celei de-a cincea ediții a „Global Forum on the Future of Education and Skills 2030”, desfășurată la București, în perioada 6 - 8 decembrie 2023.

Au fost prezenți ministrul Educației, Ligia Deca, directorul OECD Education and Skills, Andreas Schleicher, rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie și coordonatorul național PISA 2022, Gabriela Noveanu, alături de reprezentanți ai mediului universitar și preuniversitar și ai societății civile.

Raportul a fost realizat de echipa Unității de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, coordonată de Gabriela Noveanu și cu suport tehnic din partea OCDE prin programul „Lead Analyst”.

Documentul oferă informații privind participarea României la PISA 2022, cadrul de competență pentru domeniile matematică, lectură și științe, tendințe cu privire la performanțele elevilor români, echitatea sistemului, starea de bine, precum și o analiză a asocierii resurselor investite în educație și a climatului școlar cu performanța elevilor la matematică.

Câteva dintre concluziile raportului:

  • Spre deosebire de alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanțele elevilor, ceea ce demonstrează că țara noastră a reușit să reducă impactul pandemiei.

  • Scorurile medii obținute de elevii din România în 2022 au fost similare cu cele înregistrate în 2018 la matematică, lectură și științe.

  • În România, 51% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 de competență la matematică.  Aproximativ 58% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la lectură și aproximativ 56% au atins cel puțin nivelul 2 la științe.

  • 7% dintre elevii dezavantajați socioeconomic din România au reușit să obțină rezultate la matematică corespunzătoare nivelurilor de competență superioare (media OCDE: 10%).

  • Fetele declară niveluri mai scăzute ale satisfacției cu viața, comparativ cu băieții (7,2 față de 7,9).

  • Peste 87% dintre elevi declară că se simt in siguranță în școală și în jurul școlii.

  • 78% dintre elevi au fost de acord sau total de acord cu faptul că profesorii sunt interesați de starea de bine a elevilor lor și 27% dintre elevi au declarat că se simt intimidați de profesorii din școală. Intre 40% și 60% dintre elevi simt nevoia să primească mai multă atenție de la profesorii lor.

Noua Lege a învățământului preuniversitar creează cadrul necesar pentru a valorifica rezultatele studiului PISA și pentru a îmbunătăți competențele elevilor la lectură, matematică și științe. 

Câteva dintre măsurile incluse în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care au rolul de a reduce principalii factori de influență asupra rezultatelor, respectiv - sistemul de evaluare deficitar, decalajul de statut socio-economic dintre elevi, gradul de frecventare a educației timpurii, absenteismul școlar -, sunt:

  • Standardizarea evaluărilor naționale - Nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor va fi evaluat periodic, prin teste online, corespunzătoare fiecărui nivel și fiecărei clase. Aceste evaluări vor fi realizate prin Platforma națională de alfabetizare funcțională, conform standardelor de alfabetizare funcționale și corelate cu profilul absolventului.

  • Formarea dedicată a cadrelor didactice - Va fi înființat un Program național de formare a cadrelor didactice, în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor.

  • Creșterea numărului burselor școlare și a cuantumului acestora, ca formă de susținere, pe de o parte a performanței, pe de altă parte, a progresului în fiecare clasă.

  • Programul „Învățare remedială” - Sprijin pentru elevii cu dificultăți de învățare sau care înregistrează decalaje în învățare prin suport suplimentar, personalizat, din partea cadrelor didactice.

Acestor măsuri li se adaugă serviciile de educație timpurie de calitate, indiferent de mediu, care implică finanțarea a 98 de servicii de educație timpurie complementare; formarea a 21.000 specialiști din creșe și grădinițe prin PNRR în 2024 - 2025; susținerea autorităților publice locale, în vederea extinderii rețelei de creșe și grădinițe

Concluziile raportului vor fi utilizate în procesul de dezvoltare a proiectului „Mecanisme de intervenție pentru dezvoltarea alfabetizării funcționale în învățământul preuniversitar”, finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, ce prevede formarea a peste 29.000 de profesori din învățământul primar și gimnazial și participarea a peste 58.000 de elevi.

Participarea României la PISA 2022 a fost susținută prin proiectul ROSE (ROMANIA SECONDARY EDUCATION PROJECT), finanțat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro acordat Guvernului României de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Informații suplimentare privind rezultatele obținute de elevii din România în 2022 sunt disponibile în Raportul Național PISA 2022, publicat pe site-ul Unității de Cercetare în Educație (Centru Național PISA desemnat) și pe site-ul Ministerului Educației.  

BIROUL DE PRESĂ

Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presă

România găzduiește „Forumul global privind viitorul educației și al competențelor 2030”

Wed, 06/12/2023 - 16:48
06 Dec 2023

În perioada 6 - 8 decembrie 2023, se desfășoară, la București, „Forumul global privind viitorul educației și al competențelor 2030”.

Forumul global este o platformă de colaborare pentru proiectarea și implementarea curriculumului educațional, care reunește factori de decizie politică, lideri de gândire și parteneri sociali, profesori, studenți și elevi. Aceștia au oportunitatea de a identifica domenii de intervenție în elaborarea de noi politici/instrumente, de a formula soluții la provocările actuale și de a promova schimbul de bune practici și învățarea reciprocă.

Ediția din acest an a Forumului are ca temă „Spre busola didactică a OCDE într-o lume VUCA: Navigarea prin incertitudine și complexitate cu ajutorul Inteligenței Artificiale generative, recuperarea post-Covid și dezastrele naturale sau provocate” și reunește peste 150 de experți, profesori, reprezentanți guvernamentali din sectorul educației, la nivel internațional.

Sesiunile de lucru abordează exemple de bune practici bazate pe pedagogii inovative centrate pe folosirea inteligenței artificiale, a digitalului și a roboticii în formarea competențelor STEM/STEAM.

Evenimentul se desfășoară în cadrul proiectului „Educația 2030”, derulat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Informații suplimentare pot fi consultate în agenda evenimentului

IMPORTANT: Sesiunea de deschidere (cu începere de la ora 9:45) poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Ministerului Educației și pe canalele SM ale OCDE. 

Rezultatele Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA) 2022

Tue, 05/12/2023 - 14:32
05 Dec 2023

Astăzi, 5 decembrie, a avut loc lansarea rezultatelor Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor - PISA 2022 (bazat pe date din 81 de țări și economii, inclusiv România), eveniment găzduit de Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București.

Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (Programme for International Student Assessment - PISA), coordonat de OCDE, este o cercetare internațională ce are loc la intervale regulate de timp, care urmărește să evalueze sistemele de educație din întreaga lume prin testarea competențelor elevilor de 15 ani la lectură, matematică și științe.

Scorurile medii obținute de elevii din România în 2022 au fost similare cu cele înregistrate în 2018 la matematică, lectură și științe. Spre deosebire de multe alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanțele elevilor, ceea ce demonstrează că avem un sistem de educație rezilient și că țara noastră a reușit să reducă impactul pandemiei.

Scorul mediu obținut de elevii români în 2022 este 428 la oricare dintre domeniile investigate - matematică, lectură sau științe.

În România, 51% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 de competență la matematică. Acești elevi pot interpreta și recunoaște, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic (de exemplu, compararea distanței totale pe două rute alternative sau conversia prețurilor într-o monedă diferită).

Aproximativ 58% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la lectură. Acești elevi pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, pot găsi informații bazate pe criterii explicite, uneori complexe, și pot reflecta asupra scopului textelor, atunci când li se cere în mod explicit să facă acest lucru.

Aproximativ 56% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la științe. Acești elevi pot recunoaște cel puțin explicația corectă privind fenomenele științifice familiare și pot folosi astfel de cunoștințe pentru a identifica, în cazuri simple, dacă o concluzie este validă, pe baza datelor furnizate.

Noua Lege a învățământului preuniversitar creează cadrul necesar pentru a valorifica rezultatele studiului PISA și pentru a îmbunătăți competențele elevilor la lectură, matematică și științe. Câteva dintre măsurile incluse în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care vor duce la ameliorarea acestor rezultate:

  • Standardizarea evaluărilor naționale - Nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor va fi evaluat periodic, prin teste online, corespunzătoare fiecărui nivel și fiecărei clase. Aceste evaluări vor fi realizate prin Platforma națională de alfabetizare funcțională, conform standardelor de alfabetizare funcționale și corelate cu profilul absolventului.

  • Formarea dedicată a cadrelor didactice - Va fi înființat un Program național de formare a cadrelor didactice, în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor.

  • Creșterea numărului burselor școlare și a cuantumului acestora, ca formă de sprijin al progresului școlar în fiecare clasă.

  • Programul „Învățare remedială” – Sprijin pentru elevii cu dificultăți de învățare sau care înregistrează decalaje în învățare prin suport suplimentar, personalizat, din partea cadrelor didactice, acestea putând fi realizate de unitățile de învățământ preuniversitar în parteneriat cu organizațiile non-guvernamentale.

  • Primă de instalare neimpozabilă egală cu 5 salarii minime brute pe țară cu condiția asumării unei perioade minime de 5 ani școlari, acordată personalului didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unități de învățământ aflate în zone defavorizate.

  • Creșterea cu 25% a costului standard pentru beneficiarii primari din unități de învățământ considerate a fi defavorizate.

Următorul ciclu de testare (2023 - 2025) va fi PISA 2025, întrucât 2025 este anul în care se va derula  testarea principală. În acest sens, în luna martie a acestui an, a fost aprobat proiectul de Hotărâre de Guvern privind participarea României la Programul pentru evaluarea internațională a elevilor - PISA 2025.

Pentru PISA 2025, științele reprezintă domeniul principal, iar domeniul inovator este „Învățarea în lumea digitală” (LDW). Pe lângă domeniile principale și cel inovator, PISA oferă și evaluarea unui domeniu opțional, care, pentru PISA 2025, este limbă străină, respectiv limba engleză.

De asemenea, pentru prima dată, România participă la PISA 2025 - opțiunile internaționale și anume la: Chestionarul TIC pentru elevi, Chestionarul pentru părinți, Chestionarul pentru profesorii de științe, Evaluarea la Limbă străină - Engleză, Chestionarul pentru profesorii de limba engleză.

Informații suplimentare privind rezultatele obținute de elevii din România în 2022 sunt disponibile pe site-ul Unității de Cercetare în Educație (Centru Național PISA desemnat) în această secțiune

Participarea României la PISA 2022 a fost susținută prin proiectul ROSE (ROMANIA SECONDARY EDUCATION PROJECT), finanțat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro acordat Guvernului României de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

BIROUL DE PRESĂ

Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presă

Deschidem depunerea cererilor de finanțare pentru PNRAS (Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar) runda a II-a (seria a II-a)

Wed, 29/11/2023 - 13:11
29 Noi 2023

Ministerul Educației, în calitate de coordonator de reforme și investiții finanțate prin Planul Național de Reformă și Reziliență (PNRR), lansează apelul de proiecte „Schema de granturi PNRAS runda a II-a (seria a 2-a)”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență - Componenta C15: Educație.

Documentele aferente lansării sunt disponibile mai jos:

Acest apel se adresează unităților de învățământ preuniversitar de stat, care au o rată de abandon școlar ridicată și performanță școlară scăzută la nivel gimnazial, conform listei unităților de învățământ eligibile.

Valoarea maximă a unui proiect este de 300.000 de euro, fără TVA.

Prin intermediul acestui apel, unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot obține granturi pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar la nivel gimnazial, îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi la evaluarea națională de clasa a VIII-a, precum și pentru îmbunătățirea tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior.

Depunerea cererilor de finanțare se va face pe platforma UEFSCDI până la data de 12 ianuarie 2024.

Etichete: comunicate de presăapel proiecte PNRASPNRAS 2Categorie: Comunicate de presă

Lansăm apelul „Dezvoltarea platformei de evaluare și realizarea de conținut digital”

Wed, 29/11/2023 - 12:21
29 Noi 2023

Ministerul Educației, în calitate de coordonator de reforme și investiții finanțate prin Planul Național de Reformă și Reziliență (PNRR), lansează apelul necompetitiv de proiecte „Dezvoltarea platformei de evaluare și realizarea de conținut digital”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență - Componenta C15: Educație.

Acest apel necompetitiv este dedicat Ministerului Educației, prin Unitatea de Implementare a Proiectelor Finanțate din Fonduri Europene (UIPFFE), în parteneriat cu Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE).

Conform prevederilor art. 248, alin. (10) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, toate „evaluările și examenele naționale vor fi în integralitate standardizate și administrate în format digital începând cu anul școlar 2027-2028”. În acest sens, prin intermediul acestui apel, Ministerul Educației vizează pilotarea și, ulterior, implementarea unui sistem de evaluare digitalizată a competențelor elevilor, date fiind avantajele multiple pe care le presupune acest tip de evaluare (scalare, acuratețe, siguranță, obiectivitate etc.). 

Prin acest apel se urmărește dezvoltarea unei platforme de evaluare digitală, precum și livrarea proceselor pentru evaluarea în mediul online a competențelor elevilor. Totodată, se vor dezvolta resurse educaționale deschise pentru a asigura digitalizarea mediilor de învățare, simultan cu asigurarea șanselor egale de învățare tuturor categoriilor de elevi. Platforma de evaluare dezvoltată în cadrul apelului va fi accesibil[ tuturor elevilor și cadrelor didactice din sistemul de învățământ preuniversitar.

Proiectul este de tip necompetitiv, cu termen-limită de depunere, exclusiv online, prin platforma electronică PNRR, data de 21 decembrie 2023.

În vederea atingerii țintelor/jaloanelor, vor fi finanțate activități cu următoarele obiective:

O1. Crearea cadrului de utilizare a mediului online pentru evaluările naționale, prin dezvoltarea unui sistem de evaluare și testare securizată online,

O2. Creșterea calității resurselor de învățare, prin dezvoltarea unor resurse educaționale deschise pentru diferite categorii de utilizatori.

Testarea platformei de evaluare se va realiza în unitățile de învățământ în care se organizează evaluările și examenele naționale. În funcție de feedbackul utilizatorilor, se vor opera îmbunătățiri, astfel încât platforma să fie complet funcțională la nivel național în anul școlar 2025-2026.

Etichete: comunicate de presăapel PNRRdezvoltare platformă evaluareCategorie: Comunicate de presă

Rezultatele evaluării ICCS (International Civic and Citizenship Education Study) 2022

Tue, 28/11/2023 - 15:14
28 Noi 2023

International Civic and Citizenship Education Study (ICCS) este cel mai mare studiu internațional și singurul dedicat educației civice și pentru cetățenie.

Astăzi, 28 noiembrie 2023, Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale a lansat online raportul internațional al studiului International Civic and Citizenship Education Study 2022, bazat pe date din 24 de țări, inclusiv România.

Țara noastră a participat pentru prima dată la acest studiu, sub coordonarea echipei Laboratorului de Testare Educațională din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București. Participarea României la studiu a fost finanțată prin proiectul FSS2022 (Derularea participării României la studiile comparative internaționale în educație organizate de IEA), European Education and Culture Executive Agency și Romanian American Foundation.

Studiul ICCS evaluează competențele civice al tinerilor de clasa a VIII-a și investighează modul în care acestea se formează. Această ediție a studiului a inclus aspecte legate de cetățenie globală, dezvoltare durabilă, migrație, evoluția sistemelor politice și utilizarea tehnologiilor digitale pentru participarea civică. De asemenea, în cadrul ICCS, se colectează date privind diferite aspecte care ajută profesorii să predea și studenții să învețe, spre exemplu, oportunitățile de participare civică din școli.

Declarație Ministrul Educației, Ligia DECA

„România va aparține celor mai activi cetățeni ai ei, iar educația civică este esențială în acest sens. Ne dorim adulți prezenți la vot, dar mai ales adulți care își cunosc drepturile și responsabilitățile, care știu cum funcționează instituțiile publice, care sunt preocupați de problemele sociale actuale și de amenințările la adresa democrației reprezentative. Participarea României la studiul ICCS este importantă nu doar pentru că ne arată unde ne situăm în raport cu alte state, ci și pentru că rezultatele studiului sunt un indicator important în stabilirea pașilor pentru îmbunătățirea politicilor și a practicilor în domeniul educației civice.”

Declarație prof. dr. Cătălina Ulrich Hygum, coordonator ICCS România

„Este foarte important că România participă la acest studiu. Pe de o parte, avem o imagine despre cum înțeleg elevii de 14 ani lumea în care trăiesc și cât sunt de pregătiți pentru rolurile lor ca cetățeni. Elevii sunt interesați de problemele politice și sociale ale lumii de azi, marcată de războaie, tehnologie, poluare și consideră că vocile experților trebuie luate în considerare mai mult în luarea deciziilor de interes public. Pe de altă parte, rezultatele ne readuc în atenție faptul că formarea competențelor civice se realizează continuu în școală, nu doar prin anumite discipline și nu doar în anumite momente. Pentru elevi contează foarte mult cum practică principiile civice în viața de zi cu zi din școală: relațiile lor cu profesorii și colegii, contribuția lor la luarea deciziilor și la experiențele de învățare, comportamentele responsabile față de consum și mediu sau voluntariatul în comunitate. Raportul național, cu analiza rezultatelor, va fi lansat în martie 2024. ”

Prof. dr. Lucian Ciolan, Reprezentantul României în General Assembly IEA, Prorector UB

Acesta este cel de-al doilea studiu operat de Laboratorul de Testare Educațională din cadrul Universității din București (după TIMSS 2019) și va fi urmat de alte două, care vor analiza competențele digitale (ICILS) și, din nou, pe cele de matematică și științe (TIMSS). Studiul de competențe civice (ICCS) ne arată, de exemplu, că există o variație mai mare a nivelului de cunoștințe și abilități de gândire civică în interiorul țărilor, în funcție de diverse variabile (cum ar fi statutul socio-economic), decât între diverse țări. Scorul mediu obținut de România pentru cunoștințele și abilitățile de gândire civică (470) este mai mic decât al unor țări precum Suedia și Polonia, dar mai mare decât al Serbiei și al Bulgariei. La fel cum se întâmplă și la alte analize internaționale comparative la care România participă, una dintre problemele care determină performanțe medii nu foarte bune este felul în care se distribuie performanța comparativ cu alte țări, între cele patru niveluri (A, B, C, D).”

Ce știu și ce pot face elevii români din punct de vedere civic?

Cunoștințele și abilitățile de gândire civică au fost măsurate pe o scală cu 4 niveluri (A, B, C, și D).

Un procent important de elevi (18.3%) se află la nivelul A, ceea ce înseamnă că aceștia pot să identifice relația dintre procesele de organizare socială și mecanismele legale care sunt utilizate pentru a le controla, cunosc beneficiile acțiunilor politice/civice, pot evalua poziții, acțiuni politice sau legi în funcție de principiile care le fundamentează.

Cel mai mulți elevi (30.6%) se află la nivelul B, ceea ce înseamnă că aceștia sunt familiarizați cu concepte abstracte, precum democrația reprezentativă, recunosc modul în care instituțiile și legile pot fi utilizate pentru protecția și promovarea valorilor și principiilor societății, înțeleg influența pe care o poate avea un cetățeni activi asupra comunității locale și nu numai.

Mai puțin de o treime dintre elevii români se află la nivelul D sau mai jos (24.3%), ceea ce înseamnă că aceștia pot să opereze cu noțiuni civice/pentru cetățenie elementare, concrete și explicite, spre exemplu, cunosc faptul că toți oamenii sunt egali în fața legii.

Implicarea civică în școală și comunitate

  • Cei mai mulți elevi români, 86%, au votat pentru alegerea reprezentantului clasei în consiliul elevilor, față de 78%, media țărilor participante la ICCS 2022;

  • Mai puțin de o treime dintre elevii români (28%) au interes ridicat și foarte ridicat față de politică și problemele sociale;

  • Peste o treime dintre elevii români (38%) se informează de la televizor privind știrile naționale și internaționale;

  • Mai mulți elevi români (55%), decât media țărilor participante la ICCS 2022 (37%) au declarat că fac parte din grupuri de voluntariat care ajută comunitatea locală.

Încrederea în instituțiile statului, intențiile de vot și participare

  • Cei mai mulți elevi români (7 din 10) consideră că democrația este cea mai bună formă de guvernământ, dar nivelul lor de satisfacție față de sistemul politic este mai redus decât media ICCS 2022 și doar 4 din 10 elevi au încredere ridicată în Guvern, Parlament, respectiv media tradițională;
  • Într-o mai mare măsură decât media ICCS 2022, elevii români declară că intenționează să voteze pe viitor;
  • Elevii români intenționează să participe la activități civice legale și politice (să ia legătura cu reprezentantul ales, să participe la marșuri/proteste pașnice, să colecteze semnături pentru o petiție) într-o măsură apropiată de media ICCS 2022.

Atitudini și intenții de participare pentru protecția mediului

  • Cei mai mulți elevi români, aproximativ 6 din 10, consideră că schimbările climatice, respectiv pierderea biodiversității reprezintă o amenințare globală de mediu;

  • Într-o măsură mai mare decât elevii din celelalte țări participante la studiu, elevii români consideră că pe viitor se vor implica în activități de protecția mediului, iar aproape 9 din 10 elevi consideră că îi vor încuraja și pe ceilalți să depună eforturi pentru a ajuta mediul înconjurător (spre exemplu prin economisirea apei);

  • Preocuparea elevilor români față de amenințările globale de mediu este mai mare în rândul celor cu un nivel mai ridicat de cunoștințe și abilități de gândire civică.

În cursul lunii martie 2024, specialiștii Universității din București vor prezenta date și analize aprofundate referitoare la rezultatele studiului ICCS pentru România.

Raportul Internațional (EN): https://www.iea.nl/publications/iccs-2022-international-report

Cadrul de evaluare ICCS:

https://www.iea.nl/publications/assessment-framework/iea-international-civic-and-citizenship-education-study-2022

Infografice: https://www.iea.nl/publications/study-reports/infographics/iccs-2022-infographic-presentation

Despre ICCS

ICCS (International Civic and Citizenship Education Study) este un studiu comparativ internațional inițiat de către Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale, cu scopul de a evalua competențele civice și pentru cetățenie ale elevilor de clasa a VIII-a.

La studiul ICCS 2022 au participat 24 de țări: Brazilia, Bulgaria, Taipei (China), Columbia, Croația, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Germania (North Rhine-Westphalia), Germania (Schleswig-Holstein), Italia, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Serbia, Republica Slovacă; Slovenia, Spania, și Suedia. În total, au participat aproximativ 82.000 de elevi din aproximativ 3.400 de școli, alături de aproximativ 40.000 de profesori.

În România testele au fost administrate în format tipărit pe un eșantion format din 158 școli. Au participat 2768 de elevi (dintre care 1357 de băieți și 1411 fete), 2242 profesori și directorii din școlile respective.

Testul a constat în itemi care măsoară cunoștințele civice ale studenților și capacitatea de analiză în domeniul educației civice și pentru cetățenie. În România, testul a fost administrat pe hârtie, incluzând 11 clustere de itemi. În plus, elevii au răspuns la chestionarul european și un chestionar cu întrebări privind backgroundul acestora, contextul școlar, percepțiile și concepțiile acestora. De asemenea, în fiecare școală selectată în eșantion, directorul și un număr de profesori selectați aleatoriu au răspuns la întrebări privind caracteristicile școlii și comunității.

Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presă