Ministerul Educației transmite condoleanțe familiei elevului decedat în urma prăbușirii unui perete al internatului în care era cazat, în Odorheiul Secuiesc. Transmitem, de asemenea, multă putere familiilor ai căror copii au fost implicați în acest tragic incident.
Din informațiile primite de la reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Harghita, colegii victimelor au fost preluați de familii sau au fost cazați la un internat din vecinătate și sunt în siguranță.
În cursul acestei seri, ministrul Educației, Ligia Deca, a convocat de urgență conducerea Ministerului Educației pentru stabilirea modalității în care instituția poate interveni în acordarea de sprijin la Odorheiul Secuiesc. În acest sens, în această seară, doi reprezentanți ai Ministerului Educației se deplasează la fața locului.
Reiterăm că responsabilitatea pentru punerea în siguranță a clădirilor este a celor care le administrează.
Ministerul Educației ține permanent legătura cu reprezentanții Prefecturii Harghita, ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Harghita și ai Inspectoratului Școlar Județean Harghita.
„Nu există cuvinte prin care să poți descrie o tragedie precum cea petrecută în această după amiază în Odorheiul Secuiesc.
Condoleanțe și multă putere familiilor copiilor implicați în acest tragic accident!
Ceea ce s-a întâmplat astăzi nu trebuie să se mai întâmple! Fac apel la autoritățile locale să trateze cu maximă responsabilitate gradul de siguranță pe care clădirile în care sunt copii îl oferă.
Suntem în permanentă legătură cu reprezentanții Prefecturii Harghita, ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Harghita și ai Inspectoratului Școlar Județean Harghita. Și vom face tot ceea ce ține de Ministerul Educației pentru a preveni astfel de incidente tragice!”, a declarat Ministrul Educației, Ligia Deca
Biroul de Presă
Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presăÎncepând cu anul 2022 - 2023, structura anului școlar a fost împărțită în 5 intervale de cursuri (module), de 6-8 săptămâni de școală și 5 vacanțe. După primul an de implementare, la solicitarea Ministerului Educației, Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul CNPEE, a realizat un studiu care și-a propus să analizeze modul în care elevii, părinții, profesorii și directorii unităților de învățământ se raportează la organizarea pe intervale de cursuri/module a anului școlar.
Pentru realizarea cercetării a fost utilizată metoda anchetei pe bază de chestionar online. În perioada 17-31 octombrie 2023, au răspuns chestionarelor actorii educaționali din 892 de unități de învățământ (248 de școli primare, 487 de școli gimnaziale, 144 de licee, 13 școli profesionale), respectiv 375 de directori, 22.946 de elevi, 37.936 de părinți și 6.840 de profesori.
Majoritatea elevilor (61%) preferă organizarea pe intervale de cursuri/module a anului școlar. În urma experienței avute, aproximativ 70% dintre elevi doresc ca anul școlar viitor să fie organizat în continuare pe module.
Organizarea pe intervale de cursuri a anului școlar este percepută de majoritatea elevilor ca având numeroase beneficii, printre care mai buna gestionare a efortului din perioadele de școală (pentru 82% dintre elevi),mai mult timp liber (72%),reducerea presiunii aferente evaluărilor (61%),reducerea stresului legat de obținerea notelor (46%),respectarea ritmului propriu de învățare (60%), mai mult timp pentru aprofundarea anumitor teme/subiecte de studiu (54%).
Jumătate dintre părinții respondenți sunt de părere că anul școlar organizat în două semestre reprezintă o structură mai potrivită pentru copiii lor, elevi. În schimb, 36% dintre părinți optează pentru anul școlar organizat în cinci module, cu medii calculate la final de an.
Aproape 40% dintre părinți nu pot aprecia măsura în care noua structura a anului școlar ar fi mai potrivită, din perspectiva pregătirii elevilor pentru examenele naționale, comparativ cu structura de organizare pe două semestre.
Cu referire la structura anului școlar trecut, majoritatea covârșitoare a părinților (80% procente cumulate între mulțumit și foarte mulțumit) se declară mulțumiți de modul în care au fost organizate activitățile școlare.
Cei mai mulți dintre profesori (45%) susțin că actuala organizare a anului școlar în 5 intervale de cursuri ar trebui menținută în formula actuală, iar un sfert dintre profesori consideră că este o măsură bună, dar care are nevoie de unele îmbunătățiri. 80% dintre profesori consideră că această modificare a structurii școlare a adus beneficii la nivelul evaluării elevilor, în sensul reducerii presiunilor care se resimțeau mai ales în privința încheierii mediilor semestriale. Cea mai mare dificultate resimțită de profesori (62%) se referă la mobilizarea elevilor și reluarea efortului din cauza fragmentărilor timpului școlar.
Potrivit directorilor, principalul beneficiu al structurii pe module a anului școlar se observă la nivelul stării de bine a elevilor (pentru 60% dintre directori). Climatul școlar și starea de bine a profesorilor sunt asociate, de asemenea, unor schimbări pozitive de către majoritatea directorilor (aproximativ 53%). În același timp, însă, peste o treime dintre directori constată o scădere a calității practicilor de evaluare, notare și încheiere a mediilor - procentele o indică drept cea mai frecvent menționată schimbare negativă. Astfel, cel mai critic aspect influențat de schimbarea structurii școlare rămâne evaluarea.
Principalele rezultate ale studiului sunt disponibile aici, iar varianta preliminară a studiului este disponibilă aici.
BIROUL DE PRESĂ
Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presăfisiere: sinteza_rezultate_studiu_UCE_2023.pdfGuvernul României a aprobat, prin Memorandum, creșterea alocării bugetare cu peste 250 de milioane de euro pentru apelul de proiecte aferent Reformei 4, Investiției 6, din componenta de educație pe PNRR, privind dezvoltarea consorțiilor regionale și a campusurilor profesionale integrate.
Astfel, vom avea 29 de campusuri de învățământ dual în toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României!
Prin dezvoltarea acestor campusuri de învățământ dual vom contribui nu doar la dezvoltarea învățământului dual, atât de necesar în țara noastră, ci vom contribui cu toții la creșterea unor noi generații de absolvenți care vor participa la diversificarea economiei, dată fiind varietatea ridicată de specializări la nivelul proiectelor eligibile pentru finanțare, respectiv: mecanică, electronică, telecomunicații, industrie alimentară, industrie hotelieră, tehnică medicală, informatică sau industria de apărare etc.
De altfel, dezvoltarea învățământului dual reprezintă o măsură ce va conduce la recredibilizarea majoră a rutei educaționale profesionale, reconectând într-un mod accelerat mediul privat la cel universitar.
Pentru că e nevoie de coagularea tuturor eforturilor, din cadrul parteneriatelor privind dezvoltarea campusurilor de învățământ dual fac parte:
unități de învățământ preuniversitar
unități administrativ-teritoriale
instituții de învățământ superior
operatori economici care asigură pregătirea practică a elevilor și studenților.
Reamintim că, pentru prima dată, în România, se vor implementa inclusiv programe la nivel superior (licență, master, doctorat profesional), respectiv ISCED 6-8.
Totodată, prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, este prevăzută generalizarea învățământului profesional-dual preuniversitar începând cu anul școlar 2029 - 2030.
Alte măsuri conexe pentru dezvoltarea învățământului dual în România sunt:
dotarea unităților de învățământ tehnologice cu laboratoare de practică moderne,
creșterea cuantumului burselor oferite elevilor ce urmează acest tip de învățământ,
reforma planurilor-cadru și a programelor școlare, astfel încât ele să fie în strânsă legătură cu nevoile actuale ale pieței muncii etc.