ICSTM / Dezvoltare CDI - Institut de Cercetare Stiintifica si Tehnologica Multidisciplinara

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, participă, în perioada 30 octombrie - 2 noiembrie 2025, în calitate de șef al delegației României, la cea de-a 43-a sesiune a Conferinței Generale a UNESCO (Samarkand / Uzbekistan / 30 octombrie - 13 noiembrie 2025).

În cadrul Declarației Naționale, susținută sâmbătă, 1 noiembrie 2025, ministrul Daniel David a reafirmat angajamentul României de a rămâne ferm dedicată susținerii și promovării agendei UNESCO în toate domeniile de competență: educație, știință, cultură și comunicare. România va continua să se implice activ în domeniile din mandatul UNESCO, inclusiv prin intensificarea colaborării cu organizația și cu statele membre, învățând din bunele practici pentru a construi un viitor al păcii, securității și sustenabilității, și prin candidatura la alegerile pentru Executive Board (noiembrie 2025).

Mesajul a inclus specific și următoarea viziune asupra educației și științei:

1. Societățile moderne sunt societăți bazate pe cunoaștere.

2. Cunoașterea este generată prin cercetare (știință) și este diseminată prin educație și cultură, comunicarea având, de asemenea, un rol fundamental în diseminare.

3. Societățile bazate pe cunoaștere asigură cel mai înalt nivel de bunăstare propriilor cetățeni.

4. Trei vulnerabilități majore amenință astăzi societatea bazată pe cunoaștere (vulnerabilități diagnosticate și abordate curativ și prin Raportul QX):

a. Analfabetismul funcțional permite infiltrarea pseudoștiinței, generând conspirații, abordări extremiste care pun la risc țesutul social și anulează valoarea de adevăr, devenind astfel virusul potențial mortal al societății bazate pe cunoaștere, un risc de securitate națională. Analfabetismul funcțional trebuie confruntat atât direct (prin procese remediale), cât și indirect (prin procese educațional de calitate).

b. Integrarea „fizic-cyber” și accesibilizarea informațiilor (ex.: prin internet/rețele de socializare), ca aspecte fundamentale ale celei de-a V-a revoluții industriale prin care trece în prezent civilizația noastră, deschid spații atât pentru știință, cât și pentru pseudoștiință. Este important ca știința să fie integrată activ în aceste spații, odată cu blocarea pseudoștiinței, atât prin educației formală, cât și nonformală și informală. Spre exemplu, informațiile devin cunoaștere printr-o corectă analiză critică a acestora, astfel că gândirea critică devine un fenomen transversal al educației moderne.

c. Oamenii, tot mai emancipați astăzi, așteaptă alt gen de instituții sociale, în care să aibă un rol în co-crearea deciziilor care îi vor viza/afecta. În acest sens, demersul de „citizen science” și abordarea educației-științei în ecosisteme complexe sunt căile de urmat, dar înțelept, fără a reduce rigoarea științei, ci a aduce cetățeanul în cultura șțiinței și fără a anula rolurile educaționale distincte (ex.: elev vs. profesor vs. părinte vs. autorități locale vs. societate).

În cadrul Declarației Naționale, ministrul Daniel David a adresat și felicitări doamnei ambasador Simona-Mirela Miculescu cu ocazia finalizării mandatului la președinția celei de-a 42-a sesiuni a Conferinței Generale - prima femeie diplomat român și a cincea femeie din istoria UNESCO în această poziție - un moment istoric pentru țara noastră în aproape șapte decenii de apartenență la organizație. În mandatul său, Ambasadorul Simona-Mirela Miculescu a pus accent pe consolidarea rolului UNESCO la nivel internațional și a inițiat cel mai amplu program de digitalizare din istoria organizației, dedicat transformării arhivelor UNESCO într-un patrimoniu accesibil global.

În final, ministrul a trecut în revistă principalele situri UNESCO din țară și a salutat și recenta includere a orașului Bistrița în rețeaua de orașe creative UNESCO (domeniul arhitectură).

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, participă, în perioada 30 octombrie - 2 noiembrie 2025, în calitate de șef al delegației României, la cea de-a 43-a sesiune a Conferinței Generale a UNESCO (Samarkand / Uzbekistan / 30 octombrie - 13 noiembrie 2025).

Astăzi, 31 octombrie 2025, ministrul Daniel David a participat la Reuniunea ministerială la nivel înalt UNESCO  - Transforming Tomorrow Today: Ministerial Dialogue on the Skills needed for a Sustainable Future (Samarkand).

Mesajul privind demersurile din țară legate de această temă, în esență, este sintetizat în continuare (sâmbătă, 1 noiembrie 2025, ministrul Daniel David va susține Declarația Națională cu referire la educație-cercetare, acest mesaj urmând să fie, de asemenea, prezentat public).

«Bună ziua tuturor,

Încep prin a spune că, rațional vorbind, viitorul nu este predeterminat, astfel încât cel mai bun mod de a-l prezice este acela de a-l crea în prezent.  Trei lucruri aș puncta în demersurile României în acest sens, care ar putea să fie de interes și la nivel internațional.

1. Cred că trebuie să fim mai atenți la cum discutăm despre ce facem în educație. Abordarea bazată pe dovezi trebuie dusă nu doar în zona politicilor publice și a practicilor educaționale, ci și asupra conceptelor fundamentale. Astfel, unii discută despre competențe, alții despre abilității, multe detaliate apoi în rezultate ale învățării, fără o înțelegere clară a relațiilor dintre acestea (competencies vs. skills). Ca un specialist în psihologie–științe cognitive, cred că focalizarea pe competente, definite printr-o structură triadică în fiecare unitate de învățare, este calea prin care putem avea impact educațional eficient asupra minții și comportamentelor oamenilor. Structura triadică trebuie să conțină obligatoriu, cu ponderi diferite de la un domeniu la altul: (1) cunoștințe declarative (ce știi să spui despre lume - knowing what/knowledge), ca modalitate de a avea sensuri/semnificații sănătoase și ca antidot la pseudoștiință și manipulare, (2) cunoștințe procedurale (ce știi să faci - knowing how/skills), pentru integrare eficientă pe piața muncii și în societate și (3) valori (de ce sunt importante cunoștințele - attitudes). Este de preferat să formăm astfel de structuri triadice în aceeași unitate de învățare. Dacă sunt  formate în unități de învățare diferite, acestea trebuie conectate ulterior în structura triadică pentru a avea relevanță, stabilitate și efect. Greșelile pe care le facem se referă la faptul că exagerăm o componentă sau alta în disprețul specificului domeniului (așa ajungem la prea multă teorie care „nu ne folosește”, prea multă practică care „ne limitează dezvoltarea/explorarea”), inclusiv că adesea ignorăm valorile și/sau că nu reușim să generăm structura triadică, copiii devenind astfel neinteresați de educație, limitați în ceea ce au dobândit, mulți ajungând ușor chiar într-o zona de analfabetism funcțional.

2. Trăim astăzi în a V-a revoluție industrială, caracterizată de integrarea fizic-cyber și de accesibilitatea informațiilor, mai ales prin intermediul internetului. Informațiile se află astăzi la un click de buton! Dar informațiile devin cunoaștere doar prelucrate critic de mintea umană. Așadar, gândirea critică devine un mecanism transversal fundamental al educației moderne. În plus, acum este important ca în cadrul competențelor formate să nu avem doar cunoștințe, ci și modalitatea științifică de generare a lor. Acesta este un model dominant mai ales în învățământul superior (educație prin cercetare-știință), dar trebuie treptat adaptat în forme adecvate și la nivelul învățământului preuniversitar. În acest fel, când pseudoștiința va spune că A este adevărat, omul educat nu va spune doar că este greșit și că B este adevărat, ci va ști și va explica de ce.

3. În fine, la întrebarea ce competențe ne vor ajuta pentru viitor, cred că demersul european focalizat pe cele opt competențe-cheie este unul adecvat pentru a face față unui viitor complex. Deși competențele de limbă și de numerație sunt fundamentale, în primii ani de școală trebuie dezvoltare toate cele opt competențe-cheie, specializările urmând să vină ulterior (ex.: prin demersuri vocaționale de la nivel de gimnaziu, specializările de la nivel de liceu și continuarea specializărilor în învățământul superior).

Așadar, în concluzie, viitorul se prezice cel mai bine creându-l în prezent, accentuând abordarea bazată pe dovezi, interacțiunea educație-știință și flexibilitatea și diversitatea competențelor.»

Ministrul Educației și Cercetării din România, prof. univ. dr. psih. Daniel David, își exprimă preocuparea față de recentele informații publicate în mass-media cu privire la implementarea măsurilor de reformă educațională din Ucraina, la nivelul ciclului liceal, cu impact asupra învățământului cu predare în limba română din regiunea Cernăuți.

În acest context, pentru a avea acces direct la informațiile corecte și pentru a înțelege contextul reformei, ministrul Daniel David a adresat o scrisoare omologului ucrainean, insistând asupra importanței luării în considerare a solicitărilor legitime formulate de reprezentanții minorității românești, precum și asupra necesității respectării drepturilor persoanelor aparținând minorității române la educația în limba maternă, în conformitate cu angajamentele internaționale asumate de Ucraina.

Ministrul român al Educației și Cercetării a propus organizarea unor consultări între cele două instituții, afirmându-și disponibilitatea de a prezenta experiența și practica României în ceea ce privește învățământul în limba minorităților naționale, practică larg apreciată în plan internațional.

Ministerul Educației și Cercetării din România înțelege dificultățile legate de reformarea unui sistem bugetar mare pentru a-l ancora dinamic în modernitate, dar este important ca deciziile luate la nivel local, regional sau național să nu afecteze exercițiul dreptului la educație al etnicilor români din Ucraina care doresc să studieze în limba maternă.

„Dorim să promovăm un dialog constructiv cu autoritățile ucrainene. Experiența Ministerului Educației și Cercetării arată că doar soluțiile bazate pe dialog, consultare publică și respect față de nevoile fiecărei comunități determină succesul oricărui proces de reformă educațională”, a declarat ministrul Educației și Cercetării din România, prof. univ. dr. psih. Daniel David.

BIROUL DE PRESĂ

La invitația elevilor din «Centrul de Jurnalism», ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a vizitat astăzi, 28 octombrie, Liceul „Danubius” din Călărași.

Aici a discutat cu elevii din «Centrul de Jurnalism» și a participat ca invitat la podcastul pe care aceștia îl realizează - În banca din spate, răspunzând unei serii de întrebări relevante pentru mediul educațional românesc.

Ulterior, a analizat, împreună cu conducerea liceului, implementarea unor proiecte europene (mai ales din cadrul PNRR) în cadrul instituției de învățământ și a discutat despre reformele necesare în domeniu.

În acest context, ministrul Daniel David a declarat:

„Am acceptat cu plăcere și curiozitate  invitația elevilor, fiind impresionat de realizările lor din cadrul «Centrului de Jurnalism». Am apreciat eleganța, dar și seriozitatea întrebărilor - unele foarte dificile în condițiile crizei fiscal-bugetare și ale reformelor necesare în domeniu -, așa cum trebuie să fie într-o dezbatere oamenii educației. De asemenea, am fost plăcut surprins de mediul educațional în care își desfășoară activitatea și de managementul acestuia, mediu susținut de implementarea eficientă a mai multor proiecte europene.”

Vineri, 24 octombrie 2025, Sala Mare a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași a găzduit ceremonia aniversară dedicată împlinirii a 165 de ani de la înființarea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) și a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași (UNAGE).

„Nu am reușit să fiu prezent fizic la Iași, având angajate de mai mult  timp alte acțiuni culturale și educaționale în țară, însă gândul meu a fost și la acest eveniment și am transmis un mesaj online. Vreau însă să marchez acest eveniment și prin comunicatul oficial al ministerului, pentru a spune explicit că aceste două instituții academice sunt repere pentru mediul academic și cultural românesc și că mă bucur că au știut să-și transforme istoria în excelența prezentului. Așadar, le mulțumesc pentru ceea ce fac pentru educație și pentru țară!”, declară ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David. 

[text actualizat în data de 27 octombrie 2025]

***

Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA) a publicat, săptămâna trecută, rezultatele Proiectului European de cercetare în școli privind consumul de alcool și alte droguri (ESPAD), realizat în anul 2024, în 37 de state, inclusiv România.

Principalele date referitoare la consum și tipuri de consum în România, conform raportului publicat:

• Consumul de droguri ilicite: 6% dintre adolescenți au declarat că au consumat cel puțin o dată o substanță ilicită, cel mai frecvent canabis. La nivel european, 13% dintre adolescenții europeni au consumat cel puțin o dată în viață un drog ilicit, cel mai frecvent canabis (12%), urmat de ecstasy și amfetamine/metamfetamine. Intervievații consideră că substanța cea mai ușor de procurat rămâne canabisul (26% la nivel european, 14% în România), pe locul doi se află cocaina (13% la nivel european, 9,7% în România), iar pe locul trei se află tranchilizantele fără prescripție medicală (19% media europeană, 8,8% în România). 

• Consumul de alcool: 81% dintre adolescenții români au recunoscut că au consumat alcool cel putin o dată în viață, iar 41% au consumat alcool în ultimele 30 de zile. Media UE este de 73% adolescenți care au recunoscut că au consumat alcool cel puțin o dată în viață.

• Consumul de țigări: 26% dintre adolescenții de 15-16 ani au fumat țigarete din tutun în ultimele 30 de zile, în timp media europeană este de 18%. România este pe locul 4 în Europa. Conform datelor ESPAD în România, Bulgaria și Italia au declarat un consum zilnic de țigări mai mare la fete decât băieții.

• Jocuri de noroc: 25% dintre adolescenți au participat la jocuri de noroc pentru bani în ultimele 12 luni, comparativ cu media UE de 23%.

• Dependența digitală: 53% tinerii români consideră că au o problemă în privința timpului de utilizare a social media și 25% recunosc dificultăți de control al timpului petrecut în jocuri. Media UE este de 47%.

Comparativ cu rezultatele din 2019 ale studiului, se observă în România o stabilizare a nivelului consumului de alcool și tutun, o scădere ușoară a consumului de droguri ilicite, precum și o creștere a implicării în jocuri de noroc online. De asemenea, România se remarcă printr-o percepție ridicată a ușurinței de acces la alcool și țigări. Deși consumul de canabis scade, constatăm că riscul de consum nu dispare, ci asistăm mai degrabă la o schimbare a preferințelor de consum/înlocuire cu alte forme de consum și comportamente asociate.

În acest context, ministrul educației și cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, declară:

„Ministerul înțelege urgența implementării de acțiuni concrete, cuprinse și în Raportul QX sub reforma transversală «Toleranță zero pentru violență și consumul de droguri!». Pentru eficiență, am încercat să organizez miile de activități anuale existente în școli într-o arhitectură intervențională cu trei componente coordonate: (1) înțelegerea și controlul fenomenului în afara școlii (în colaborare strânsă cu Ministerul de Interne, autorități locale și părinți); (2) conștientizare, prevenție și tratament în cadrul școlii și (3) tratament de specialitate și în afara școlii. Dintre cele mai importante acțiuni specifice aflate în implementare, care susțin cele 3 componente, iată câteva:

1. Dezvoltarea programelor educaționale de prevenire a factorilor de risc în școli, cu accent pe acțiuni de impact, nu doar pe campanii de conștientizare;

2. Promovarea și finanțarea de proiecte specifice care să construiască o cultură organizațională, exprimată în valori și regulamente interne bine cunoscute de toți actorii, opusă fenomenelor de violență și consum de droguri, cu includerea acestor teme în săptămâna «Școala altfel!»;

3. Includerea temelor privind combaterea violenței și a consumului de droguri în orele curriculare de orientare și consiliere (la toate ciclurile) și în noile discipline propuse pentru liceu, și anume «Stilul de viață sănătos» și «Autoreglarea psihologică»;

4. Consolidarea parteneriatelor cu autoritățile centrale și locale, precum și cu organizațiile societății civile cu rol în implementarea și monitorizarea programelor de intervenție pentru sănătate și promovarea unui stil de viață echilibrat, în interiorul și în afara școlii. Un exemplu concret în acest sens sunt cele două ghiduri metodologice de intervenție pentru prevenirea adicțiilor, lansate de Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA), în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Aceste materialele sunt destinate cadrelor didactice și conțin informații specializate aplicabile atât copiilor, cât și părinților;

5. Prin structurile subordonate de la nivel local și județean, ne vom asigura de implementarea unor măsuri concrete în confruntarea cu abuzul de substanțe și riscul dependențelor.”

Utilizarea datelor științifice, precum cele din raportul ESPAD și alte rapoarte relevante, sunt fundamentale pentru elaborarea, monitorizarea și adaptarea de politici publice eficiente și de impact, inclusiv Ghiduri de acțiune, în noua logică asumată de minister de educație bazată pe dovezi (validată științific).

Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2024 în 37 de state din Europa, pe un eșantion de 113.882 de persoane în vârstă de 15, respectiv 16 ani. În România datele au fost colectate în perioada 19 aprilie - 12 iunie 2024, cu participarea a 8.543 de adolescenți din toate județele. Chestionarele au fost anonime. Raportul complet ESPAD 2024 poate fi consultat ► aici.

Ministerul Educației și Cercetării informează că înscrierile în cadrul programului „Matematică Remedial”, destinat sprijinirii profesorilor și elevilor de gimnaziu pentru recuperarea competențelor fundamentale la matematică, sunt deschise până vineri, 31 octombrie 2025, ora 17:00.

În perioada 15 - 25 septembrie 2025, au avut loc 8 webinarii de informare pentru profesori și directori de școli, câte unul pentru fiecare regiune. Webinariile au fost popularizate prin adrese ale Ministerului Educației și Cercetării către toate inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București și s-au axat pe următoarele teme:

• importanța programului pentru reducerea decalajelor de învățare la matematică;

• prioritatea sprijinirii școlilor beneficiare PNRAS în anul școlar 2025 - 2026;

• contextul și fundamentarea programului, structurat și scalabil pentru sprijin remedial la matematică;

• principiile educației remediale și legătura cu abordarea Teaching at the Right Level (TaRL);

• fundamentarea construcției materialelor pentru programul „Matematică Remedial” pe baza curriculumului național;

• funcționalitățile platformei digitale urmate de o demonstrație practică, respectiv detalii privind înscrierea în program.

Programul, dezvoltat cu sprijinul Băncii Mondiale, în cadrul componentei de asistență tehnică pentru redresarea educației (finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență / PNRR), oferă gratuit școlilor un pachet digital complet de resurse remediale, care poate fi utilizat în activități desfășurate cu elevii aflați în dificultate de învățare. Programul „Matematică Remedial” este destinat profesorilor de matematică, în special celor care au elevi în clasa a VIII-a, și include două componente principale:

(1) un modul online asincron pentru activități remediale la matematică desfășurate în clasă cu elevii (45 de ore), structurat în 10 unități de învățare, acoperind 30 de săptămâni școlare, în concordanță cu programa școlară;

(2) un modul de formare pentru profesori (20 de ore), compus din două unități resursă care abordează practicile pedagogice esențiale pentru educația remedială și integrarea Inteligenței Artificiale și a tehnologiei digitale în predarea matematicii.

Platforma programului „Matematică Remedial” este livrată sub forma unui container digital, instalat local pe infrastructura informatică a fiecărei unități școlare participante. Acest format asigură accesul complet la toate resursele, fără a depinde de conexiunea la internet în timpul desfășurării activităților la clasă. Containerul digital funcționează exclusiv în rețeaua internă a școlii, garantând securitatea datelor și disponibilitatea permanentă a materialelor. Programul „Matematică Remedial” este conceput ca un asistent digital pentru profesori, integrând lecții interactive, fișe de teorie și exersare, materiale video, teste de evaluare inițială și finală, precum și o secțiune dedicată cadrelor didactice, axată pe metode de predare-învățare-evaluare remedială și utilizarea tehnologiei și a inteligenței artificiale în educație.

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, declară:

„Analfabetismul funcțional este o tară a sistemului educațional românesc, generând un risc de securitate națională. Într-adevăr, analfabetismul funcțional este considerat astăzi pe scară largă ca virusul potențial mortal al democrației și al civilizației moderne. Ca ministru, în confruntarea lui am angajat două strategii sistemice: (1) creșterea calității actului educațional (ex.: curriculum modern, creșterea accesului copiilor la activități cu personal didactic calificat, utilizarea Edulib, metode de predare eficiente etc. - inclusiv schimbarea logicii de evaluare în clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, pentru a fi mai inclusivă și mai relevantă) și (2) programe remediale - 2 ore pe săptămână la nivel primar și 25% din timpul alocat fiecărei discipline la nivel gimnazial și liceal. Dar până când aceste modificări sistemice vor deveni bune practici, acestea trebuie susținute de proiecte majore, cu caracter general sau, așa cum este acesta, cu caracter mai specific (important și fundamental pentru evaluarea națională - matematică). Fără a fi exclusiv, programul funcționează și ca platformă complementară a actului educațional pentru copiii din mediile socio-economice afectate de analfabetismul funcțional. Așadar, vă încurajez să participați în număr cât mai mare pentru a putea înfrânge împreună analfabetismul funcțional, un periculos factor de risc pentru țara noastră!”

La finalul anului școlar 2025 - 2026, sub coordonarea Centrului Național de Evaluare și Examinare (CNEE), va fi realizată o analiză de impact, completând datele obținute prin utilizarea resurselor în școli din toate județele țării. Astfel, vor fi obținute date relevante pentru extinderea ulterioară a programului la nivel național.

Până în prezent, s-au înscris 687 de școli din întreaga țară, majoritatea din cadrul Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS), la nivelul cărora 1.576 de profesori de matematică și-au exprimat interesul de a utiliza pachetul digital „Matematică Remedial”.

Școlile interesate, în special cele din PNRAS, se pot înscrie până la 31 octombrie 2025, ora 17:00 completând formularul de înscriere „Matematică Remedial”.

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr, psih. Daniel David, a efectuat o serie de vizite în țară, obiectivele urmărite fiind analiza modului de implementare a proiectelor europene (cu accent pe PNRR), discutarea efectelor avute de măsurile fiscal-bugetare și planificarea noilor reforme și ale dezvoltărilor necesare în noul an.

Vizita a inclus Școala Gimnazială „Constantin Brâncoveanu” din Baciu (jud. Cluj), Școala Gimnazială Românași (jud. Sălaj) și Școala Gimnazială „Viorel Sălăgean” din Beltiug (jud. Satu Mare).

În acest context, ministrul Daniel David a declarat:

„Am ales acum mediul rural, deoarece aici trebuie reașezate mai repede noile paradigme educaționale, pentru a crește atât eficiența educației și a reduce discrepanța față de urbanul mare, cât și bunăstarea elevilor și oamenilor educației. Am găsit școli modernizate cu fonduri europene, implementarea cu succes a Programului «Masa sănătoasă», mulți elevi fericiți, oameni dedicați școlii, atât din educație, cât și din autoritățile locale, și am discutat nevoile lor specifice  de dezvoltare și în contextul unor reforme preconizate în Raportul QX. Renegocierea PNRR a salvat aproximativ 1 miliard de euro pentru educație, dar acum este important să ne asigurăm că toate proiectele se implementează până în luna august a anului viitor. De asemenea, după ieșirea cu bine din furtuna fiscal-bugetară - cu asigurarea salariilor/burselor până la sfârșitul anului -  acum este momentul să ne echilibrăm și să revenim, începând de anul viitor, la o logică de dezvoltare pe linia reformelor din Raportul QX." 

La invitația autorităților locale, ministrul Daniel David a participat, împreună cu comunitatea locală și școlară din zonă, și la evenimentul care a marcat 655 de ani de atestare documentare a localității Chilia (Țara Codrului), ocazie cu care au fost relansate mai multe volume monografice despre localitate. 

Ministerul Educației și Cercetării salută aprobarea de către Comisia Europeană, astăzi, 22.10.2025, a PNRR-ului renegociat pentru țara noastră.

Pentru educație și cercetare, această decizie înseamnă investiții care contribuie la modernizarea paradigmatică a celor două domenii.

Anul universitar 2025 - 2026 marchează reluarea studiilor în programele de licență cu dublă specializare, atât în specialitate, cât și didactică, după mai mulți ani de întrerupere, prima generație de studenți fiind admisă în sesiunile acestui an.

Procesul Bologna a demarat în anii ’90, Declarația fiind semnată în 1999 la Bologna, cu angajamentul constituirii Spațiului European al Învățământului Superior (SEÎS) până în 2010, lucru confirmat de conferința de la Budapesta/Viena (2010). Principalele angajamente asumate în cadrul Procesului Bologna se referă la compatibilizarea studiilor universitare în  țări membre ale SEÎS și  relaționarea mai strânsă cu piața muncii/societatea, focalizarea fiind inițial pe organizarea ciclurilor de studiu, credite transferabile, suplimentul la diplomă, recunoașterea diplomelor și asigurarea calității, precum și stimularea mobilităților academice și întărirea dimensiunii europene a învățământului superior.  

Ulterior, educația europeană a intrat în ceea ce unii experți numesc metaforic reforma Bologna 2.0, care dinamizează și adaptează realizările primei perioade și explorează aspecte suplimentare axate pe alianțe universitare europene, implementarea cât mai unitară și relevantă a cadrului național al calificărilor prin raportare la rezultatele învățării, microcredențiale/microcertificări, relația educație formală-nonformală-informală și învățarea pe parcursul vieții, specializări integrate (ex.: dubla specializare) etc. Un rol important aici este și relația SEÎS cu Aria Europeană a Cercetării.

În acest context, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, declară:

„Ca rector am susținut în Legea 199/2023 și prin demersurile UBB elemente europene care se subsumează la ceea ce unii numesc «Reforma Bologna 2.0» și mă bucur că în calitate de ministru am inițiat și/sau am aprobat câteva din acestea (unele au fost deja inițiate pe parcursul anilor 2023 - 2024, iar altele urmează). Spre exemplu, în cazul specific al dublelor specializări, atât în specialitate, cât și didactice, după diverse analize și dezbateri, am susținut acest demers, inclusiv prin propunerile UBB, cunoscând eficiența structurii «major + minor» din sistemul american, care în demersul legislativ din țară a devenit «specializare principală + specializare secundară». Mă uit acum cu plăcere că avem primele generații care încep anul universitar 2025 - 2026 în această structură, ceea ce le va spori șansele de integrare în piața muncii, dar va ajuta și integrarea lor în învățământul preuniversitar prin arii curriculare mai largi, crescând astfel și accesul copiilor la cadre didactice calificate. Din discuțiile preliminare avute cu cei implicați am înțeles că a existat interes din partea studenților pentru aceste programe și că startul a fost mai mult decât încurajator.”

Prof. univ. dr. Valentin Năvrăpescu și prof. univ. dr. Cristina Ghițulică afirmă:

„ARACIS va continua să sprijine instituțiile de învățământ superior în procesul de implementare a programelor cu dublă specializare, precum și a altor forme de pregătire universitară flexibilă, asigurând o abordare coerentă, bazată pe calitatea educației și pe nevoile de formare ale viitorilor specialiști, inclusiv profesori, dar și pe cerințele pieței muncii, aflate într-o continuă dinamică.”

Pentru lista programelor aprobate cu dublă specializare pentru anul universitar 2025 - 2026, vezi Hotărârea de Guvern nr. 645/2025. Ca exemple recente de programe propuse, vezi ordinele de ministru nr. 6.634/2024 și nr. 3.575/2025 pentru înfiinţarea programelor de studii universitare de licenţă cu dublă specializare şi aprobarea Listei programelor de studii universitare de licenţă cu dublă specializare, cu modificările și completările ulterioare.

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman publică decizia de recuperare a prefinanțării (pentru partenerul ASOCIAȚIA FOUR CHANGE) nr. G2025-107229/16.09.2025 aferentă proiectului PIDS cod SMIS 328617, beneficiar FUNDAȚIA ESTUAR

Astăzi, 31 august 2025, sărbătorim Ziua Limbii Române!

În acest context, aș dori să punctez două idei, relevante pentru discuțiile publice de astăzi.

Între „orice merge” și „nimic nu trebuie schimbat” în limbă, trebuie să ne amintim că limba este un sistem dinamic, care evoluează dobândind reguli noi și un vocabular mai complex. Să o cultivăm, crescând și evoluând împreună, dar decent, fără bariere retrograde sau excese de modernism. În acest sens, după mult timp, prin noile planuri-cadru pe care le-am adoptat în acest an, am readus studiul gramaticii limbii române la nivelul învățământului liceal.

Limba este un liant pentru toate popoarele/națiunile lumii, dar, așa cum am arătat în diverse analize psihoculturale, nu pentru toate face parte din identitatea națională. Pentru noi, românii, limba română este unul dintre atributele esențiale ale românismului, de aceea, la un astfel de eveniment trebuie să spunem de fapt și „La Mulți Ani, Români!”, iar pentru mine, cel mai frumos a exprimat acest lucru Nichita Stănescu:

„A vorbi despre limba în care gîndești, a gîndi - gîndire nu se poate face decît numai într-o limbă - în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi decît exprimată în limba română. … Ce patrie minunată este această limbă!... O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea.”

În fine, dincolo de orice discurs, ce poate ilustra mai bine forța (auto)reflexivă și frumusețea limbii române decât o poezie de Mihai Eminescu:

Glossă

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi și nouă toate;
Ce e rău și ce e bine
Tu te-ntreabă și socoate;
Nu spera și nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ține toate minte
Și ar sta să le asculte?...
Tu așează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deșarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbă
Recea cumpăn-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naște
Și o clipă ține poate;
Pentru cine o cunoaște
Toate-s vechi și nouă toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul și pe patru,
Totuși tu ghici-vei chipu-i,
Și de plânge, de se ceartă,
Tu în colț petreci în tine
Și-nțelegi din a lor artă
Ce e rău și ce e bine.

Viitorul și trecutul
Sunt a filei două fețe,
Vede-n capăt începutul
Cine știe să le-nvețe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă și socoate.

Căci acelorași mijloace
Se supun câte există,
Și de mii de ani încoace
Lumea-i veselă și tristă;
Alte măști, aceeași piesă,
Alte guri, aceeași gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera și nu ai teamă.

Nu spera când vezi mișeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăși
Între dânșii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăș:
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momește în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă știi a lor măsură;
Zică toți ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgești nimică,
Tu rămâi la toate rece.

Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera și nu ai teamă;
Te întreabă și socoate
Ce e rău și ce e bine;
Toate-s vechi și nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.

În pregătirea noului an școlar (2025 - 2026), ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, însoțit de o echipă ministerială (secretarul de stat Sorin Ion și consilierii Mircea Bertea și Radu Szekely), a avut o serie de întâlniri și vizite în județul Sibiu.

(1)  Prima întâlnire a reunit un grup de directori de unități școlare din toată țara, membri ai Comunității pentru Excelență în Management Școlar. Discuțiile au vizat explorarea impactului pe care măsurile fiscale îl au asupra activității lor și a educației, în general, dar și formule de a gândi împreună noi mecanisme de reformă după stabilizarea fiscal-bugetară, inclusiv noul concurs (programat anul viitor) pentru funcțiile de director de unități de învățământ.

(2)  A urmat o vizită la Școala Gimnazială „Ioan Slavici” din Sibiu, care derulează eficient atât proiecte din PNRAS (Planul Național de Reducere a Abandonului Școlar), cât și alte proiecte PNRR, și care a trecut în urmă cu mai mulți ani printr-un proces de reorganizare. Simplificarea procedurilor în programele pe fonduri europene a fost o solicitare a conducerii școlii, măsură deja demarată, dar care va fi accelerată și ca urmare a acestui feedback, în aria de competență a ministerului.

(3)  De asemenea, ministrul Daniel David s-a întâlnit cu conducerea Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), discuțiile vizând finanțarea, inclusiv derularea proiectelor cu fonduri europene/PNRR. Ulterior ministrul Educației și Cercetării a vizitat campusul dual aflat în construcție cu suport PNRR, investiție care va întări poziția ULBS în relația cu mediul socio-economic, dar și ca una dintre cele mai dinamice universități din țară în astfel de demersuri.

Dragi oameni ai educației,

Anul școlar 2025 - 2026 începe, așa cum observăm cu toții, grevat de măsurile de criză fiscal-bugetară. Nimeni nu și le-a dorit, dar suntem nevoiți să le implementăm pentru a putea încheia anul cu salarii și burse previzibile și pentru a putea apoi construi o speranță de dezvoltare în viitor. Cu siguranță, dacă nu era criza fiscal-bugetară, aceste măsuri nu ar fi fost luate sau ar fi fost luate în mod diferit.

Inevitabil, în astfel de situații de criză apar controverse și păreri diferite asupra soluțiilor. Dar, așa cum am mai afirmat public, putem ieși din această situație doar împreună, prin solidaritate și cu acțiuni raționale și decente, fără a lăsa ca poziționările diferite să devină animozități sau reacții care afectează imaginea noastră socială și funcționarea sistemului nostru de educație. O facem pentru noi, dar, mai ales, pentru viitorul copiilor noștri. 

Educația a intrat în Pachetul I de măsuri fiscal-bugetare tocmai pentru că începem activitățile din luna septembrie și măsurile trebuiau să intre în vigoare de la începutul anului școlar/universitar.

Pachetul I a avut efectele scontate: (1) evaluarea ECOFIN nu a dus la propunerea de suspendare a fondurilor europene/PNRR, iar evaluările (2) S & P (iulie) și (3) Fitch (august) nu au dus țara în categoria „Junk”. Așadar, educația va avea salarii și burse până la sfârșitul anului și a contribuit, alături de alte domenii, și la stabilitatea țării. Altfel spus, educația și-a făcut datoria față de ea însăși și față de țară, nu mai este loc pentru alte măsuri de criză-austeritate în acest domeniu, iar din acest moment trebuie să intrăm într-o logică de dezvoltare!

Știu că ați avut multe întrebări și îngrijorări. Am ales să comunic mai puțin în perioada evaluărilor internaționale pentru a nu stimula controverse care puteau afecta echilibrul  financiar al țării. În aceeași logică, un alt motiv a fost dorința de a mă asigura că obiectivul cel mai important - plata salariilor și burselor până la sfârșitul anului - se va realiza și în contextul acestor evaluări internaționale. Acum, însă, este momentul să discutăm foarte direct despre toate măsurile.

Sincer și direct spus, în această perioadă am fost paratrăsnet pentru îngrijorări și critici, multe justificate și/sau de înțeles omenește, dar și prea multe exagerate până la catastrofă, iar unele lansate chiar pe bază de dezinformare sau poate chiar cu rea voință (nu mai pomenesc aici și de atacurile, unele imunde, la persoană, familie, colaboratori). În plus, în lumea complicată în care trăim, din unele zone apar și încercări hibride de destabilizare a sistemelor de bază ale unei țări democratice, inclusiv educația-cercetarea. De asemenea, am primit multe sfaturi și analize critice în registrul normalității, de la oameni normali, pentru situații normale - cu care, în principiu, poți fi de acord -, deși eu aveam nevoie de sfaturi/critici utile, de la oameni normali, în situația anormală de criză (din păcate mulți au refuzat contextul și premisa de criză în care trebuie luate decizii).

Așa cum am afirmat deja, nu am putut răspunde decât la modul mai general, pentru că orice intervenție a mea ar fi generat mai multă agitație privind măsurile din Pachetul I și ar fi putut pune astfel sub risc evaluările internaționale amintite mai sus, cu impact negativ asupra sistemului nostru de educație-cercetare, în particular, și asupra țării, în general. Acum, însă, încerc să prezint mai detaliat și echilibrat situația, amintind, totuși, că mai avem încă evaluarea Moody (septembrie) și evaluarea Comisiei Europene (octombrie), care, dacă vor fi pozitive, ne vor permite un an 2026 ca început de dezvoltare.

Așadar, trebuie spus de la început că măsurile de criză fiscal-bugetară nu sunt reformele țintite de mine în sistem - eu le-am propus prin prisma Raportului QX -, ci intervenții necesare pentru a avea în acest an și în anii care vin un sistem funcțional. Aceste măsuri fiscal-bugetare au fost incluse în Acordul Politic al Coaliției și au fost detaliate în Programul de Guvernare și în Legea Fiscal-Bugetară 141/2025. Am acceptat implementarea acestora cu condiția de a nu se concedia oameni și de a nu se reduce salarii, dar și cu respectarea principiului raționalității și anume că măsurile trebuie să se regăsească în unele practici ale țărilor din Uniunea Europeană și, în plus, în perspectiva că unele dintre aceste măsuri vor fi temporare. De asemenea, aceste măsuri trebuie să constituie baza pentru o creștere a sistemului nostru, în anii viitori, educația având nevoie de resurse suplimentare pentru salarii mai atractive, angajarea de specialiști (ex.: profesori de sprijin, informaticieni) și programe naționale de infrastructură (ex.: mai ales cea care vizează educația timpurie). Implementarea lor s-a făcut la nivelul ministerului, mereu cu atenție la feedback-ul oamenilor educației din sistem (elevi, studenți, profesori și sindicate: aici și aici), respectiv din ecosistemul mai larg (societate civilă & autorități locale), pornind de la multe discuții cu aceștia, iar acolo unde a fost posibil, am implementat sugestiile lor. Multe lucruri funcționale implementate în legislația secundară emisă de minister au rezultat și din aceste discuții, inclusiv cu propuneri constructive avansate cu prilejul protestelor sindicale.

Prin urmare, dincolo de multele narațiuni asupra începerii anului școlar, cum vom începe, totuși, anul școlar, din perspectiva ministrului/ministerului?

Așa cum am mai afirmat, sistemul nostru de educație are lumini și umbre, iar dacă între lumini găsim adesea oameni admirabili și cu bun-simț dedicați copiiilor și copii dedicați școlii, umbra cea mai întunecată este analfabetismul funcțional, care devine risc de securitate națională.

În acest cadru, începem anul școlar 2025 - 2026 cu un total de aproximativ 214.700 norme în sistem (229.110 în anul școlar 2024 - 2025), din care aproximativ 156.390 acoperite cu titulari (un număr similar cu cel din anul școlar 2024 - 2025), celelalte norme urmând a fi acoperite de suplinitori - iar suplinitorii calificați contribuie major la calitatea educației -, respectiv în regim de plata cu ora pentru ce va rămâne liber. Vom reveni cu detalii suplimentare pe măsură ce etapele de mobilitate didactică se vor încheia. 

• Creșterea normei didactice cu 2 ore pe săptămână ne menține în general în zona mediei Uniunii Europene (aprox. 20 de ore de predare/săptămână, cf. unui raport Eurydice, 2021 - Teacher in Europe...) și a altor țări vestice cu un model mai apropiat nouă (ex.: Franța; Spania, Irlanda). Această creștere duce la o mai mare interacțiune a elevilor cu profesori calificați, dar trebuie să vină cu o reducere a încărcării birocratic-administrative asupra cadrelor didactice pentru diferența de timp din timpul total de lucru (ex.: în medie 4 ore de predare la 8 ore timp de lucru zilnic), demers deja început. Dacă facem bine acest lucru, cred că orice cadru didactic preferă să aibă din timpul de lucru mai multe ore de predare, în loc de ore birocratic-administrative. De asemenea, introducerea orelor remediale (mai ales, dar nu exclusiv, la nivelul învățământului primar) creează premisele pentru un program național cu impact educațional pozitiv în timp. În cadrul acestor ore copiii (1) consolidează lucrurile învățate, (2) recuperează competențele neasimilate și (3) învață cum să le utilizeze la viața de zi cu zi, ceea ce face educația mai atractivă (cu impact pozitiv asupra reducerii abandonului școlar) și mai eficientă (cu impact pozitiv asupra reducerii analfabetismului funcțional). În fine, mă bucură că cel puțin 98,6% dintre titulari au reușit să aibă cele două ore în plus în aceleași unități școlare (fără fragmentare suplimentară în alte unități școlare). Pentru ceilalți titulari am încercat să creez prin reglementările ministerului mecanisme care să nu mai fragmenteze norma didactică, dacă exista deja o fragmentare în 3 sau mai multe unități școlare.

• Reorganizarea rețelei școlare a dus la o reducere a fragmentării acesteia (cu aproximativ 8,1%) și la o mai mare flexibilitate în crearea normei didactice (ex.: fără a mai fi partajată administrativ în mai multe unități școlare cu personalitate juridică), dar trebuie testată în acest an, iar eventualele disfuncționalități pot fi corectate pentru anul școlar 2026 - 2027. În acest proces, fiecare unitate teritorial administrativă (ex.: comună) a rămas cu cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică, indiferent de numărul de copii, iar acolo unde s-au făcut reorganizări, copiii și personalul didactic/administrativ au rămas în aceeași structură.

• Regândirea limitelor pentru clasele de elevi nu a dus la schimbări dramatice, majoritatea claselor aflându-se între limitele minime - maxime, astfel încât nu au fost modificări majore (ex.: la nivel de învățământ primar și gimnaziu s-au reorganizat clasele cu 8 - 9 elevi, adică 0,5% din numărul total de clase). În plus, s-au mai redus unele situații mai puțin obișnuite. Spre exemplu, eliminăm situațiile din anul școlar 2024 - 2025, unde am avut la nivel național, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi și 107 clase cu 7 elevi. Nu în ultimul rând, în acest context trebuie reamintit că reducerea efectivelor la clase în funcție de numărul de copii cu cerințe educaționale speciale a rămas în vigoare, iar ministerul a descurajat utilizarea excepției pentru depășirea limitei superioare a numărului de copii într-o clasă cu valoarea maximă (4). În fine, dacă vom opta în anii următori pentru menținerea învățământului simultan, avem nevoie - ca prioritate - de utilizarea unor strategii și metode didactice adaptate, exprimate cât mai repede și în trainingul cadrelor didactice pentru acest tip de învățământ (vezi aici).

• În cazul burselor (vezi aici și aici), fondul de burse va fi mai mare decât în anul 2022 - 2023, fără a se putea însă compara cu fondurile de burse din 2023 - 2024 / 2024 - 2025 (când contextul politic și legislativ a fost altul). În pofida restricțiilor bugetare, am prioritizat bursele sociale pentru a putea menține în sistemul de învățământ preuniversitar copiii din mediile defavorizate. Este, însă, necesar ca, la reechilibrarea fiscal-bugetară, fondul de burse pentru studenți să revină la metodologia anterioară, iar în cazul elevilor să readucem un procent rezonabil de burse pentru performanța olimpică. Pentru a facilita tranziția acestei perioade de criză, vom propune un program de susținere a burselor prin implicarea autorităților locale și a diverselor companii din mediul economic.

• Regândirea valorii plății cu ora (ca opțiune voluntară a cadrului didactic) s-a aliniat cu valoarea din ora de salariu pentru timpul total de lucru. În viitor, se pot analiza valori diferențiate, în funcție de contexte specifice.

Eu cred sincer că, pe nemulțumirile generate în mod uman de măsurile de criză fiscal-bugetară, trebuie construit înțelept:

• Pe termen scurt, trebuie să ne asigurăm că în domeniul educației profesorii pensionați pot fi implicați în activități educaționale și trebuie pregătit cu grijă bugetul pe anul 2026, inclusiv avem de implementat serios PNRR-ul renegociat, cu finalizare în luna august 2026.

• Pe termen mediu, trebuie să ne asigurăm că, în legea salarizării unitare, se onorează salariul de start pentru debutant/asistent universitar angajat de autorități, ca măsură de creștere a atractivității domeniului.

• Pe termen lung, trebuie să țintim 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare.

• Indiferent de termen, măsurile-fiscal bugetare temporare (sau altele relevante pentru sistemul nostru de educație-cercetare) trebuie ajustate odată cu revenirea țării din criza fiscal-bugetară.

Pentru concretizarea acestor lucruri, veți avea în mine nu doar un partener, ci mai ales un promotor al acestora. Așa cum am spus, educația (alături de cercetare) are nevoie de resurse suplimentare, folosite cât mai înțelept, mai ales pentru salarii atractive, angajare de specialiști (ex.: profesori de sprijin/informaticieni) și programe naționale de infrastructură (ex:. mai ales educația timpurie).

Deși sunt secundare acum - prima linie fiind reprezentată de măsurile de criză, pentru a putea avea un sistem care funcționează -, măsurile de reformă pe linia Raportului QX continuă și se vor accentua pe măsură ce depășim criza fiscal-bugetară, în zona preuniversitară cele mai avansate fiind legate de curriculum, iar la nivelul învățământului superior și cercetării, cele legate de procesul de evaluare și de reorganizare a arhitecturii acestor sisteme.

În concluzie, vă invit, dragi oameni ai educației, să confruntăm nemulțumirea din prezent - o văd în mesaje și proteste, dar nici eu și nici voi nu am contribuit direct de-a lungul anilor la această situație de criză fiscal-bugetară -, dar să construim optimist pe aceasta un viitor mai bun. Reiau aici ideea de la început și anume că putem ieși din această situație doar împreună, prin solidaritate și cu acțiuni raționale și decente, fără a lăsa ca poziționările diferite să devină animozități sau reacții care afectează imaginea noastră socială și funcționarea sistemului nostru de educație, iar acest lucru trebuie făcut pentru noi toți, dar, mai ales, pentru viitorul copiilor noștri.

Așa cum am răspuns într-un interviu, am acceptat (alături de alți colegi) și sacrificiul de imagine, pentru ca în final să pot ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare. Pentru mine, ca specialist-tehnocrat în acest guvern, nu funcția de ministru este cea mai importantă, cel mai important este să reușim să avem un început de an școlar funcțional, fără festivisme care nu se potrivesc cu condițiile de criză, dar cu condițiile necesare pentru o bună funcționare, iar apoi să ne angajăm în reforme de dezvoltare în beneficiul tuturor, nu în măsuri de criză-austeritate!

Cu prețuire,

Prof. univ. dr. psih. Daniel DAVID

Ministrul Educației și Cercetării

Membru al Academiei Române (m.c.) și al Academiei Europene

A fost semnat ordinul de ministru care aprobă Regulamentul de acordare a voucherelor de vacanţă pentru angajații din sistemul de educație în anul 2025.

Aceste vouchere se vor acorda angajaților din sistemul de educație ale căror salarii nete sunt de până la 8.000 de lei inclusiv, prin raportare la salariul net cuvenit funcţiei de bază din luna acordării acestora.

Voucherele de vacanţă emise în cursul anului 2025 se utilizează pentru plata a cel mult 50% din contravaloarea pachetelor de servicii turistice achiziţionate, respectiv 800 de lei, pentru achiziţionarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puţin 1.600 lei.

Voucherele au o perioadă de valabilitate de un an de la data alimentării suportului electronic.        

Pentru personalul angajat cu contract individual de muncă, cu timp parțial, voucherele de vacanță se acordă proporțional cu durata timpului de muncă, raportat la valoarea maximă a voucherelor de vacanță, respectiv 800 lei, stabilită pentru programul normal de lucru. 

Documentul va fi disponibil în formă integrală după publicarea în Monitorul Oficial.

Rezultatele finale - după soluționarea contestațiilor - obținute de candidații care au susținut examenul naţional de bacalaureat 2025 în a doua sesiune, au fost publicate astăzi, 26 august, ora 12:00, pe pagina web dedicată și în centrele de examen.

Sesiunea curentă a fost promovată de 8.202 candidați (+896, în raport cu prima afișare).  

Drept urmare, rata de succes pentru toate promoțiile a crescut cu 3,5% după soluționarea contestațiilor: 31,9% (față de 28,4%, rata inițială).

Această dinamică ascendentă vizează rezultatele întregii populații de candidați: 31,9% - rată de reușită pentru candidații din promoția curentă (5.058 de promovați, în total), respectiv 31,8% pentru promoțiile anterioare (3.144 de promovați).

Au fost depuse 10.987 de contestații, repartizate pe probe astfel: E)a) - 3.450, E)b) - 91, E)c) - 3.929 și E)d) - 3.517. Pentru 3.321 de lucrări la proba E)a), 89 de lucrări la proba E)b), 3.864 de lucrări la proba E)c), respectiv 3.300 de lucrări la proba E)d), notele au fost modificate (prin creștere/descreștere pe segmentul 0,5 - 1,5 puncte).

Rata de participare în această sesiune a fost de 84,9%: s-au prezentat 25.710 candidaţi din totalul celor 30.279 de candidaţi înscrişi. Au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă 69 de candidaţi.

Rezultatele au fost afișate în mod anonimizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR).

Nota minimă de promovare a fiecărei probe scrise este 5 (cinci), iar media finală necesară pentru a promova examenul este cel puțin 6 (șase). Rata de promovare este calculată din totalul candidaţilor prezenţi, incluzând în această categorie şi candidaţii eliminaţi.

Informații detaliate sunt disponibile în dosarul de presă atașat.

BIROUL DE PRESĂ

După reorganizarea celor 507 unități de învățământ și creșterea normei didactice săptămânale de predare cu două ore, o altă măsură prevăzută de Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025 a fost modificarea limitelor minime și maxime pentru numărul de copii la clasă.

Ministrul Daniel David a declarat în repetate rânduri că, deși înțelege condițiile de criză, limitele minime și maxime ale claselor se pot stabili doar pe baza principiului raționalității, înțelegând prin acest lucru că nu ieșim din anumite repere europene/internaționale sau practici naționale recente. Unele dintre aceste repere identificate de ministru și specialiști din cabinetul său au fost următoarele:

• În general, efectul mărimii/dimensiunii claselor asupra performanței educaționale este mixt sau scăzut (Filges și colab, 2018). Spre exemplu, Opantry și colab. (2025) arată că modificarea numărului de copii într-o clasă începe să conteze mai mult în ceea ce privește performanța când valoarea este în jurul a 15 copii, dincolo de acest prag contând mai mult calitatea profesorului și mediul de învățare (sigur, fără limite minimale sau maximale neobișnuite). În plus, astfel de decizii se iau în coroborare și cu resursele economice disponibile.

• În tradiția națională recentă, lucrurile stau astfel:

  • Legea 1/2011 (forma inițială):

    • Primar: 12 (min.) - 25 (max.), cu media 20;

    • Gimnaziu: 12 (min.) - 30 (max.), cu media 25;

    • Liceu: 15 (min.) - 30 (max.), cu media 25.

  • Legea 198/2023:

    • Primar: 10 (min.) - 22 (max.), cu media 16;

    • Gimnaziu: 10 (min.) - 26 (max.), cu media 18;

    • Liceu: 15 (min.) - 26 (max.), cu media 22.

Ca excepții, limitele minime pot fi scăzute cu 2, iar cele maxime crescute fără limită (cu acordul ministerului).

• Măsurile de criză prin Legea 141/2025:

  • Primar: 12 (min.) - 24 (max.), cu media 18;

  • Gimnaziu: 12 (min.) - 28 (max.), cu media 20;

  • Liceu: 16 (min.) - 30 (max.), cu media 23.

Ca excepții, limitele minime pot fi scăzute cu 2, iar cele maxime crescute cu cel mult 4 (cu acordul inspectoratului școlar județean). Ministerul nu va încuraja creșteri maximale, iar reducerea efectivelor la clase în funcție de numărul de copii cu cerințe educaționale speciale a rămas în vigoare.

Majoritatea claselor din România care se încadrau între limitele anterioare se vor încadra și în noile limite. Așadar, în majoritatea covârșitoare a claselor, nu avem schimbări, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situația claselor sub efectiv. Într-adevăr, acest demers de modificare a limitelor minime și maxime pentru numărul de copii în clasă a afectat mai ales clasele cu 8 sau 9 copii (adică aproximativ 0.5% din totalul claselor de învățământ primar și gimnazial din anul școlar 2024 - 2025) și, în mai mică măsură, unele clase la nivel de liceu. De asemenea, în anul școlar 2024 - 2025 au funcționat la nivel național, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi și 107 clase cu 7 elevi, model care va fi reorganizat la rândul său.

Este posibil ca aceste măsuri fiscal-bugetare să crească ușor ponderea învățământului simultan (la nivel primar și gimnazial), în estimarea ministerului de la 6% în prezent la 7,5%. Din nou, acest procent nu iese din diverse repere europene. Spre exemplu, învățământul simultan poate fi regăsit și în Franța sau Irlanda, mai ales la ciclul primar, chiar în procente mai ridicate decât în România (Birot-Gautron și colab., 2025; Quail și Smyth, 2014, vezi și aici). Este adevărat, însă, că un astfel de învățământ necesită și competențe specifice în predare-învățare, demers care este un obiectiv-cheie pentru Ministerul Educației și Cercetării. Așadar, ținta ministerului rămâne una flexibilă:

(1) reducerea învățământului simultan prin relocarea adecvată a copiilor în școli unde pot avea acces la un proces educațional standard (așa cum tind spre exemplu practicile educaționale din Finlanda)

sau

(2) derularea învățământului simultan acolo unde este necesar, dar prin utilizarea unor metodologii adecvate, decizia urmând interesele comunității locale și evaluarea educațională a inspectoratelor școlare (așa cum tind, spre exemplu. practicile educaționale din Franța și Irlanda).

Ministerul Educației și Cercetării va informa public asupra rezultatelor definitive pentru anul școlar 2025 - 2026, atunci când acestea vor fi disponibile în forma finală.

Ministerul Educației și Cercetării mulțumește tuturor profesorilor pentru implicarea în pregătirea anului școlar, în condițiile dificile ale crizei fiscal-bugetare.

În interval de două luni, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a efectuat a doua vizită oficială în Republica Moldova (22 - 23 august 2025), la invitația ministrului Educației și Cercetării din Republica Moldova, domnul Dan Perciun. Ministrul a fost însoțit de Președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, domnul Andrei Alexandru, și de directorul UEFISCDI, domnul Adrian Curaj.

Contextul a fost prilejuit de Forumul Cercetătorilor, în cadrul căruia au fost anunțate 62 de proiecte de cercetare complexe, care implică colaborări între cercetătorii din România și cei din Republica Moldova. Acestea se adaugă astfel celor 38 de proiecte aflate deja în derulare.

De asemenea, a fost analizat și stadiul proiectului de accesare a bibliotecii EduLib de către școlile interesate din Republica Moldova, fiind discutate, în același timp, continuarea și dezvoltarea colaborărilor în educație și cercetare, inclusiv în context european.

Pe agenda acestei vizite a figurat și o întâlnire comună cu presa, disponibilă aici.

După anunțul referitor la reorganizarea rețelei școlare, revenim cu o serie de informați preliminare privind constituirea normei didactice în învățământul preuniversitar ca urmare a măsurilor impuse de restricțiile fiscal-bugetare.

Creșterea normei didactice cu două ore de predare pe săptămână, ca măsură temporară stabilită prin Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025, a generat redefinirea normelor didactice pentru noul an școlar (2025 - 2026).

Pe baza informațiilor furnizate de inspectoratele școlare la finalul perioadei de constituire a normelor la nivelul unităților de învățământ, în cazul profesorilor titulari, aproximativ 98,6% au rămas în aceleași unități școlare, iar ceilalți aproximativ 1,4% își vor constitui normele și de la alte unități școlare.

Creșterea normei didactice cu două ore de predare pe săptămână permite elevilor o mai mare interacțiune cu profesori-titulari, dar, așa cum preciza ministrul Educației și Cercetării, acest lucru trebuie dublat de o reducere a încărcării birocratic-administrative din timpul general de lucru, demers pe care ministerul îl are în analiză. De asemenea, prin reglementările ministerului pentru implementarea legii fiscal-bugetare (L141/2025) s-a avut în vedere posibilitatea de a evita fragmentarea normelor didactice acolo unde acestea erau deja fragmentate în 3 sau mai multe unități școlare.

Săptămâna viitoare vor fi distribuite normele pentru suplinitori și ulterior numărul de ore disponibile pentru plata cu ora. Ministerul Educației și Cercetării va informa public și în privința acestor demersuri.

Ministerul Educației și Cercetării mulțumește tuturor cadrelor didacttice pentru implicarea în pregătirea anului școlar, în condițiile dificile generate de criza fiscal-bugetară.

Astăzi, 19 august 2025, cu ocazia Forumului Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), organizat la Timișoara, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, s-a întâlnit cu studenții, pentru a discuta măsurile privind criză fiscal-bugetară cu impact asupra mediului universitar și a studenților în special.

Ministrul Daniel David a subliniat că aceste măsuri sunt necesare pentru a ne asigura că vom avea bugetul necesar pentru salarii și burse până la sfârșitul anului 2025, inclusiv pentru a pregăti apoi dezvoltarea și reforme în domeniu în anul 2026. „Nimeni nu și le-a dorit și nu ar fi fost luate în această formă în condiții de normalitate, iar faptul că sunt temporare arată deschiderea Guvernului României pentru a reveni când condițiile fiscal-bugetare vor permite acest lucru”, a declarat ministrul Daniel David.

El a punctat, de asemenea, și unele măsuri și demersuri prin care încearcă reducerea efectului acestor măsuri asupra studenților (ex.: autonomia universităților de a se angaja cu fonduri proprii, coordonarea cu autoritățile locale, flexibilizarea perioadei de acordare etc.). Pentru a pregăti și momentul post-criză și a aduce un angajament optimist în domeniu, pornind de la problematizările studenților, ministrul și-a exprimat deschiderea de a discuta reformele propuse în Raportul QX pentru învățământul superior și cercetare. În acest context, trebuie menționat faptul că, în pofida restricțiilor de natură financiară, bugetul alocat burselor studențești pentru anul universitar viitor va fi superior celui din anul 2022 - 2023. 

Ulterior, într-un cadru definit de fair play academic, au avut loc dezbateri academice, iar ministrul Daniel David a răspuns întrebărilor adresate de studenți. Cu prilejul acestui dialog, reprezentanții studenților au declarat că, în absența modificării măsurilor de criză, vor continua protestele. 

În final, ministrul Educației și Cercetării și-a arătat deschiderea de a primi propuneri în ceea ce privește implementarea cât mai eficientă a reglementărilor legale asumate prin Programul de Guvernare și prin Legea Fiscal-Bugetară (L141/2025) - și astfel de toate partidele din Coaliție și de membrii acestora din Parlamentul României -, la nivelul coordonat de minister, precum și alte propuneri de măsuri de reformă, dincolo de măsurile de criză.