Feed aggregator
Un gând al ministrului Educației și Cercetării cu prilejul Zilei Limbii Române
Astăzi, 31 august 2025, sărbătorim Ziua Limbii Române!
În acest context, aș dori să punctez două idei, relevante pentru discuțiile publice de astăzi.
Între „orice merge” și „nimic nu trebuie schimbat” în limbă, trebuie să ne amintim că limba este un sistem dinamic, care evoluează dobândind reguli noi și un vocabular mai complex. Să o cultivăm, crescând și evoluând împreună, dar decent, fără bariere retrograde sau excese de modernism. În acest sens, după mult timp, prin noile planuri-cadru pe care le-am adoptat în acest an, am readus studiul gramaticii limbii române la nivelul învățământului liceal.
Limba este un liant pentru toate popoarele/națiunile lumii, dar, așa cum am arătat în diverse analize psihoculturale, nu pentru toate face parte din identitatea națională. Pentru noi, românii, limba română este unul dintre atributele esențiale ale românismului, de aceea, la un astfel de eveniment trebuie să spunem de fapt și „La Mulți Ani, Români!”, iar pentru mine, cel mai frumos a exprimat acest lucru Nichita Stănescu:
„A vorbi despre limba în care gîndești, a gîndi - gîndire nu se poate face decît numai într-o limbă - în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi decît exprimată în limba română. … Ce patrie minunată este această limbă!... O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea.”
În fine, dincolo de orice discurs, ce poate ilustra mai bine forța (auto)reflexivă și frumusețea limbii române decât o poezie de Mihai Eminescu:
Glossă
Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi și nouă toate;
Ce e rău și ce e bine
Tu te-ntreabă și socoate;
Nu spera și nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.
Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ține toate minte
Și ar sta să le asculte?...
Tu așează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deșarte
Vreme trece, vreme vine.
Nici încline a ei limbă
Recea cumpăn-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naște
Și o clipă ține poate;
Pentru cine o cunoaște
Toate-s vechi și nouă toate.
Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul și pe patru,
Totuși tu ghici-vei chipu-i,
Și de plânge, de se ceartă,
Tu în colț petreci în tine
Și-nțelegi din a lor artă
Ce e rău și ce e bine.
Viitorul și trecutul
Sunt a filei două fețe,
Vede-n capăt începutul
Cine știe să le-nvețe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă și socoate.
Căci acelorași mijloace
Se supun câte există,
Și de mii de ani încoace
Lumea-i veselă și tristă;
Alte măști, aceeași piesă,
Alte guri, aceeași gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera și nu ai teamă.
Nu spera când vezi mișeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăși
Între dânșii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăș:
Ce e val, ca valul trece.
Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momește în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.
De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă știi a lor măsură;
Zică toți ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgești nimică,
Tu rămâi la toate rece.
Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera și nu ai teamă;
Te întreabă și socoate
Ce e rău și ce e bine;
Toate-s vechi și nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.
Vizite și întâlniri în teritoriu ale ministrului Daniel David în perspectiva noului an școlar (2025 - 2026)
În pregătirea noului an școlar (2025 - 2026), ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, însoțit de o echipă ministerială (secretarul de stat Sorin Ion și consilierii Mircea Bertea și Radu Szekely), a avut o serie de întâlniri și vizite în județul Sibiu.
(1) Prima întâlnire a reunit un grup de directori de unități școlare din toată țara, membri ai Comunității pentru Excelență în Management Școlar. Discuțiile au vizat explorarea impactului pe care măsurile fiscale îl au asupra activității lor și a educației, în general, dar și formule de a gândi împreună noi mecanisme de reformă după stabilizarea fiscal-bugetară, inclusiv noul concurs (programat anul viitor) pentru funcțiile de director de unități de învățământ.
(2) A urmat o vizită la Școala Gimnazială „Ioan Slavici” din Sibiu, care derulează eficient atât proiecte din PNRAS (Planul Național de Reducere a Abandonului Școlar), cât și alte proiecte PNRR, și care a trecut în urmă cu mai mulți ani printr-un proces de reorganizare. Simplificarea procedurilor în programele pe fonduri europene a fost o solicitare a conducerii școlii, măsură deja demarată, dar care va fi accelerată și ca urmare a acestui feedback, în aria de competență a ministerului.
(3) De asemenea, ministrul Daniel David s-a întâlnit cu conducerea Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), discuțiile vizând finanțarea, inclusiv derularea proiectelor cu fonduri europene/PNRR. Ulterior ministrul Educației și Cercetării a vizitat campusul dual aflat în construcție cu suport PNRR, investiție care va întări poziția ULBS în relația cu mediul socio-economic, dar și ca una dintre cele mai dinamice universități din țară în astfel de demersuri.
Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presăCum începem anul școlar 2025 - 2026: Per Aspera Ad Astra!
Dragi oameni ai educației,
Anul școlar 2025 - 2026 începe, așa cum observăm cu toții, grevat de măsurile de criză fiscal-bugetară. Nimeni nu și le-a dorit, dar suntem nevoiți să le implementăm pentru a putea încheia anul cu salarii și burse previzibile și pentru a putea apoi construi o speranță de dezvoltare în viitor. Cu siguranță, dacă nu era criza fiscal-bugetară, aceste măsuri nu ar fi fost luate sau ar fi fost luate în mod diferit.
Inevitabil, în astfel de situații de criză apar controverse și păreri diferite asupra soluțiilor. Dar, așa cum am mai afirmat public, putem ieși din această situație doar împreună, prin solidaritate și cu acțiuni raționale și decente, fără a lăsa ca poziționările diferite să devină animozități sau reacții care afectează imaginea noastră socială și funcționarea sistemului nostru de educație. O facem pentru noi, dar, mai ales, pentru viitorul copiilor noștri.
Educația a intrat în Pachetul I de măsuri fiscal-bugetare tocmai pentru că începem activitățile din luna septembrie și măsurile trebuiau să intre în vigoare de la începutul anului școlar/universitar.
Pachetul I a avut efectele scontate: (1) evaluarea ECOFIN nu a dus la propunerea de suspendare a fondurilor europene/PNRR, iar evaluările (2) S & P (iulie) și (3) Fitch (august) nu au dus țara în categoria „Junk”. Așadar, educația va avea salarii și burse până la sfârșitul anului și a contribuit, alături de alte domenii, și la stabilitatea țării. Altfel spus, educația și-a făcut datoria față de ea însăși și față de țară, nu mai este loc pentru alte măsuri de criză-austeritate în acest domeniu, iar din acest moment trebuie să intrăm într-o logică de dezvoltare!
Știu că ați avut multe întrebări și îngrijorări. Am ales să comunic mai puțin în perioada evaluărilor internaționale pentru a nu stimula controverse care puteau afecta echilibrul financiar al țării. În aceeași logică, un alt motiv a fost dorința de a mă asigura că obiectivul cel mai important - plata salariilor și burselor până la sfârșitul anului - se va realiza și în contextul acestor evaluări internaționale. Acum, însă, este momentul să discutăm foarte direct despre toate măsurile.
Sincer și direct spus, în această perioadă am fost paratrăsnet pentru îngrijorări și critici, multe justificate și/sau de înțeles omenește, dar și prea multe exagerate până la catastrofă, iar unele lansate chiar pe bază de dezinformare sau poate chiar cu rea voință (nu mai pomenesc aici și de atacurile, unele imunde, la persoană, familie, colaboratori). În plus, în lumea complicată în care trăim, din unele zone apar și încercări hibride de destabilizare a sistemelor de bază ale unei țări democratice, inclusiv educația-cercetarea. De asemenea, am primit multe sfaturi și analize critice în registrul normalității, de la oameni normali, pentru situații normale - cu care, în principiu, poți fi de acord -, deși eu aveam nevoie de sfaturi/critici utile, de la oameni normali, în situația anormală de criză (din păcate mulți au refuzat contextul și premisa de criză în care trebuie luate decizii).
Așa cum am afirmat deja, nu am putut răspunde decât la modul mai general, pentru că orice intervenție a mea ar fi generat mai multă agitație privind măsurile din Pachetul I și ar fi putut pune astfel sub risc evaluările internaționale amintite mai sus, cu impact negativ asupra sistemului nostru de educație-cercetare, în particular, și asupra țării, în general. Acum, însă, încerc să prezint mai detaliat și echilibrat situația, amintind, totuși, că mai avem încă evaluarea Moody (septembrie) și evaluarea Comisiei Europene (octombrie), care, dacă vor fi pozitive, ne vor permite un an 2026 ca început de dezvoltare.
Așadar, trebuie spus de la început că măsurile de criză fiscal-bugetară nu sunt reformele țintite de mine în sistem - eu le-am propus prin prisma Raportului QX -, ci intervenții necesare pentru a avea în acest an și în anii care vin un sistem funcțional. Aceste măsuri fiscal-bugetare au fost incluse în Acordul Politic al Coaliției și au fost detaliate în Programul de Guvernare și în Legea Fiscal-Bugetară 141/2025. Am acceptat implementarea acestora cu condiția de a nu se concedia oameni și de a nu se reduce salarii, dar și cu respectarea principiului raționalității și anume că măsurile trebuie să se regăsească în unele practici ale țărilor din Uniunea Europeană și, în plus, în perspectiva că unele dintre aceste măsuri vor fi temporare. De asemenea, aceste măsuri trebuie să constituie baza pentru o creștere a sistemului nostru, în anii viitori, educația având nevoie de resurse suplimentare pentru salarii mai atractive, angajarea de specialiști (ex.: profesori de sprijin, informaticieni) și programe naționale de infrastructură (ex.: mai ales cea care vizează educația timpurie). Implementarea lor s-a făcut la nivelul ministerului, mereu cu atenție la feedback-ul oamenilor educației din sistem (elevi, studenți, profesori și sindicate: aici și aici), respectiv din ecosistemul mai larg (societate civilă & autorități locale), pornind de la multe discuții cu aceștia, iar acolo unde a fost posibil, am implementat sugestiile lor. Multe lucruri funcționale implementate în legislația secundară emisă de minister au rezultat și din aceste discuții, inclusiv cu propuneri constructive avansate cu prilejul protestelor sindicale.
Prin urmare, dincolo de multele narațiuni asupra începerii anului școlar, cum vom începe, totuși, anul școlar, din perspectiva ministrului/ministerului?
Așa cum am mai afirmat, sistemul nostru de educație are lumini și umbre, iar dacă între lumini găsim adesea oameni admirabili și cu bun-simț dedicați copiiilor și copii dedicați școlii, umbra cea mai întunecată este analfabetismul funcțional, care devine risc de securitate națională.
În acest cadru, începem anul școlar 2025 - 2026 cu un total de aproximativ 214.700 norme în sistem (229.110 în anul școlar 2024 - 2025), din care aproximativ 156.390 acoperite cu titulari (un număr similar cu cel din anul școlar 2024 - 2025), celelalte norme urmând a fi acoperite de suplinitori - iar suplinitorii calificați contribuie major la calitatea educației -, respectiv în regim de plata cu ora pentru ce va rămâne liber. Vom reveni cu detalii suplimentare pe măsură ce etapele de mobilitate didactică se vor încheia.
-
Creșterea normei didactice cu 2 ore pe săptămână ne menține în general în zona mediei Uniunii Europene (aprox. 20 de ore de predare/săptămână, cf. unui raport Eurydice, 2021 - Teacher in Europe...) și a altor țări vestice cu un model mai apropiat nouă (ex.: Franța; Spania, Irlanda). Această creștere duce la o mai mare interacțiune a elevilor cu profesori calificați, dar trebuie să vină cu o reducere a încărcării birocratic-administrative asupra cadrelor didactice pentru diferența de timp din timpul total de lucru (ex.: în medie 4 ore de predare la 8 ore timp de lucru zilnic), demers deja început. Dacă facem bine acest lucru, cred că orice cadru didactic preferă să aibă din timpul de lucru mai multe ore de predare, în loc de ore birocratic-administrative. De asemenea, introducerea orelor remediale (mai ales, dar nu exclusiv, la nivelul învățământului primar) creează premisele pentru un program național cu impact educațional pozitiv în timp. În cadrul acestor ore copiii (1) consolidează lucrurile învățate, (2) recuperează competențele neasimilate și (3) învață cum să le utilizeze la viața de zi cu zi, ceea ce face educația mai atractivă (cu impact pozitiv asupra reducerii abandonului școlar) și mai eficientă (cu impact pozitiv asupra reducerii analfabetismului funcțional). În fine, mă bucură că cel puțin 98,6% dintre titulari au reușit să aibă cele două ore în plus în aceleași unități școlare (fără fragmentare suplimentară în alte unități școlare). Pentru ceilalți titulari am încercat să creez prin reglementările ministerului mecanisme care să nu mai fragmenteze norma didactică, dacă exista deja o fragmentare în 3 sau mai multe unități școlare.
-
Reorganizarea rețelei școlare a dus la o reducere a fragmentării acesteia (cu aproximativ 8,1%) și la o mai mare flexibilitate în crearea normei didactice (ex.: fără a mai fi partajată administrativ în mai multe unități școlare cu personalitate juridică), dar trebuie testată în acest an, iar eventualele disfuncționalități pot fi corectate pentru anul școlar 2026 - 2027. În acest proces, fiecare unitate teritorial administrativă (ex.: comună) a rămas cu cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică, indiferent de numărul de copii, iar acolo unde s-au făcut reorganizări, copiii și personalul didactic/administrativ au rămas în aceeași structură.
-
Regândirea limitelor pentru clasele de elevi nu a dus la schimbări dramatice, majoritatea claselor aflându-se între limitele minime - maxime, astfel încât nu au fost modificări majore (ex.: la nivel de învățământ primar și gimnaziu s-au reorganizat clasele cu 8 - 9 elevi, adică 0,5% din numărul total de clase). În plus, s-au mai redus unele situații mai puțin obișnuite. Spre exemplu, eliminăm situațiile din anul școlar 2024 - 2025, unde am avut la nivel național, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi și 107 clase cu 7 elevi. Nu în ultimul rând, în acest context trebuie reamintit că reducerea efectivelor la clase în funcție de numărul de copii cu cerințe educaționale speciale a rămas în vigoare, iar ministerul a descurajat utilizarea excepției pentru depășirea limitei superioare a numărului de copii într-o clasă cu valoarea maximă (4). În fine, dacă vom opta în anii următori pentru menținerea învățământului simultan, avem nevoie - ca prioritate - de utilizarea unor strategii și metode didactice adaptate, exprimate cât mai repede și în trainingul cadrelor didactice pentru acest tip de învățământ (vezi aici).
-
În cazul burselor (vezi aici și aici), fondul de burse va fi mai mare decât în anul 2022 - 2023, fără a se putea însă compara cu fondurile de burse din 2023 - 2024 / 2024 - 2025 (când contextul politic și legislativ a fost altul). În pofida restricțiilor bugetare, am prioritizat bursele sociale pentru a putea menține în sistemul de învățământ preuniversitar copiii din mediile defavorizate. Este, însă, necesar ca, la reechilibrarea fiscal-bugetară, fondul de burse pentru studenți să revină la metodologia anterioară, iar în cazul elevilor să readucem un procent rezonabil de burse pentru performanța olimpică. Pentru a facilita tranziția acestei perioade de criză, vom propune un program de susținere a burselor prin implicarea autorităților locale și a diverselor companii din mediul economic.
-
Regândirea valorii plății cu ora (ca opțiune voluntară a cadrului didactic) s-a aliniat cu valoarea din ora de salariu pentru timpul total de lucru. În viitor, se pot analiza valori diferențiate, în funcție de contexte specifice.
Eu cred sincer că, pe nemulțumirile generate în mod uman de măsurile de criză fiscal-bugetară, trebuie construit înțelept:
-
Pe termen scurt, trebuie să ne asigurăm că în domeniul educației profesorii pensionați pot fi implicați în activități educaționale și trebuie pregătit cu grijă bugetul pe anul 2026, inclusiv avem de implementat serios PNRR-ul renegociat, cu finalizare în luna august 2026.
-
Pe termen mediu, trebuie să ne asigurăm că, în legea salarizării unitare, se onorează salariul de start pentru debutant/asistent universitar angajat de autorități, ca măsură de creștere a atractivității domeniului.
-
Pe termen lung, trebuie să țintim 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare.
-
Indiferent de termen, măsurile-fiscal bugetare temporare (sau altele relevante pentru sistemul nostru de educație-cercetare) trebuie ajustate odată cu revenirea țării din criza fiscal-bugetară.
Pentru concretizarea acestor lucruri, veți avea în mine nu doar un partener, ci mai ales un promotor al acestora. Așa cum am spus, educația (alături de cercetare) are nevoie de resurse suplimentare, folosite cât mai înțelept, mai ales pentru salarii atractive, angajare de specialiști (ex.: profesori de sprijin/informaticieni) și programe naționale de infrastructură (ex:. mai ales educația timpurie).
Deși sunt secundare acum - prima linie fiind reprezentată de măsurile de criză, pentru a putea avea un sistem care funcționează -, măsurile de reformă pe linia Raportului QX continuă și se vor accentua pe măsură ce depășim criza fiscal-bugetară, în zona preuniversitară cele mai avansate fiind legate de curriculum, iar la nivelul învățământului superior și cercetării, cele legate de procesul de evaluare și de reorganizare a arhitecturii acestor sisteme.
În concluzie, vă invit, dragi oameni ai educației, să confruntăm nemulțumirea din prezent - o văd în mesaje și proteste, dar nici eu și nici voi nu am contribuit direct de-a lungul anilor la această situație de criză fiscal-bugetară -, dar să construim optimist pe aceasta un viitor mai bun. Reiau aici ideea de la început și anume că putem ieși din această situație doar împreună, prin solidaritate și cu acțiuni raționale și decente, fără a lăsa ca poziționările diferite să devină animozități sau reacții care afectează imaginea noastră socială și funcționarea sistemului nostru de educație, iar acest lucru trebuie făcut pentru noi toți, dar, mai ales, pentru viitorul copiilor noștri.
Așa cum am răspuns într-un interviu, am acceptat (alături de alți colegi) și sacrificiul de imagine, pentru ca în final să pot ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare. Pentru mine, ca specialist-tehnocrat în acest guvern, nu funcția de ministru este cea mai importantă, cel mai important este să reușim să avem un început de an școlar funcțional, fără festivisme care nu se potrivesc cu condițiile de criză, dar cu condițiile necesare pentru o bună funcționare, iar apoi să ne angajăm în reforme de dezvoltare în beneficiul tuturor, nu în măsuri de criză-austeritate!
Cu prețuire,
Prof. univ. dr. psih. Daniel DAVID
Ministrul Educației și Cercetării
Membru al Academiei Române (m.c.) și al Academiei Europene
Etichete: comunicate de presămesaj ministru an școlarCategorie: Comunicate de presăVoucherele de vacanță se acordă și anul acesta angajaților din sistemul de educație
A fost semnat ordinul de ministru care aprobă Regulamentul de acordare a voucherelor de vacanţă pentru angajații din sistemul de educație în anul 2025.
Aceste vouchere se vor acorda angajaților din sistemul de educație ale căror salarii nete sunt de până la 8.000 de lei inclusiv, prin raportare la salariul net cuvenit funcţiei de bază din luna acordării acestora.
Voucherele de vacanţă emise în cursul anului 2025 se utilizează pentru plata a cel mult 50% din contravaloarea pachetelor de servicii turistice achiziţionate, respectiv 800 de lei, pentru achiziţionarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puţin 1.600 lei.
Voucherele au o perioadă de valabilitate de un an de la data alimentării suportului electronic.
Pentru personalul angajat cu contract individual de muncă, cu timp parțial, voucherele de vacanță se acordă proporțional cu durata timpului de muncă, raportat la valoarea maximă a voucherelor de vacanță, respectiv 800 lei, stabilită pentru programul normal de lucru.
Documentul va fi disponibil în formă integrală după publicarea în Monitorul Oficial.
Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presăExamenul național de bacalaureat 2025: Sinteza rezultatelor finale (după soluționarea contestațiilor), înregistrate în a doua sesiune (S2)
Rezultatele finale - după soluționarea contestațiilor - obținute de candidații care au susținut examenul naţional de bacalaureat 2025 în a doua sesiune, au fost publicate astăzi, 26 august, ora 12:00, pe pagina web dedicată și în centrele de examen.
Sesiunea curentă a fost promovată de 8.202 candidați (+896, în raport cu prima afișare).
Drept urmare, rata de succes pentru toate promoțiile a crescut cu 3,5% după soluționarea contestațiilor: 31,9% (față de 28,4%, rata inițială).
Această dinamică ascendentă vizează rezultatele întregii populații de candidați: 31,9% - rată de reușită pentru candidații din promoția curentă (5.058 de promovați, în total), respectiv 31,8% pentru promoțiile anterioare (3.144 de promovați).
Au fost depuse 10.987 de contestații, repartizate pe probe astfel: E)a) - 3.450, E)b) - 91, E)c) - 3.929 și E)d) - 3.517. Pentru 3.321 de lucrări la proba E)a), 89 de lucrări la proba E)b), 3.864 de lucrări la proba E)c), respectiv 3.300 de lucrări la proba E)d), notele au fost modificate (prin creștere/descreștere pe segmentul 0,5 - 1,5 puncte).
Rata de participare în această sesiune a fost de 84,9%: s-au prezentat 25.710 candidaţi din totalul celor 30.279 de candidaţi înscrişi. Au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă 69 de candidaţi.
Rezultatele au fost afișate în mod anonimizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR).
Nota minimă de promovare a fiecărei probe scrise este 5 (cinci), iar media finală necesară pentru a promova examenul este cel puțin 6 (șase). Rata de promovare este calculată din totalul candidaţilor prezenţi, incluzând în această categorie şi candidaţii eliminaţi.
Informații detaliate sunt disponibile în dosarul de presă atașat.
BIROUL DE PRESĂ
Etichete: comunicate de presăexamen de bacalaureatexamene naţionalebacalaureat 2025bac2025Categorie: Comunicate de presăfisiere: 26_08_2025_Dosar_presa_bacalaureat_S2_august_2025_rezultate_finale_DC.pdfInformare privind reorganizarea claselor în contextul Legii fiscal-bugetare nr. 141/2025
După reorganizarea celor 507 unități de învățământ și creșterea normei didactice săptămânale de predare cu două ore, o altă măsură prevăzută de Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025 a fost modificarea limitelor minime și maxime pentru numărul de copii la clasă.
Ministrul Daniel David a declarat în repetate rânduri că, deși înțelege condițiile de criză, limitele minime și maxime ale claselor se pot stabili doar pe baza principiului raționalității, înțelegând prin acest lucru că nu ieșim din anumite repere europene/internaționale sau practici naționale recente. Unele dintre aceste repere identificate de ministru și specialiști din cabinetul său au fost următoarele:
-
În general, efectul mărimii/dimensiunii claselor asupra performanței educaționale este mixt sau scăzut (Filges și colab, 2018). Spre exemplu, Opantry și colab. (2025) arată că modificarea numărului de copii într-o clasă începe să conteze mai mult în ceea ce privește performanța când valoarea este în jurul a 15 copii, dincolo de acest prag contând mai mult calitatea profesorului și mediul de învățare (sigur, fără limite minimale sau maximale neobișnuite). În plus, astfel de decizii se iau în coroborare și cu resursele economice disponibile.
-
În tradiția națională recentă, lucrurile stau astfel:
-
Legea 1/2011 (forma inițială):
-
Primar: 12 (min.) - 25 (max.), cu media 20;
-
Gimnaziu: 12 (min.) - 30 (max.), cu media 25;
-
Liceu: 15 (min.) - 30 (max.), cu media 25.
-
-
Legea 198/2023:
-
Primar: 10 (min.) - 22 (max.), cu media 16;
-
Gimnaziu: 10 (min.) - 26 (max.), cu media 18;
-
Liceu: 15 (min.) - 26 (max.), cu media 22.
-
-
Ca excepții, limitele minime pot fi scăzute cu 2, iar cele maxime crescute fără limită (cu acordul ministerului).
-
Măsurile de criză prin Legea 141/2025:
-
Primar: 12 (min.) - 24 (max.), cu media 18;
-
Gimnaziu: 12 (min.) - 28 (max.), cu media 20;
-
Liceu: 16 (min.) - 30 (max.), cu media 23.
-
Ca excepții, limitele minime pot fi scăzute cu 2, iar cele maxime crescute cu cel mult 4 (cu acordul inspectoratului școlar județean). Ministerul nu va încuraja creșteri maximale, iar reducerea efectivelor la clase în funcție de numărul de copii cu cerințe educaționale speciale a rămas în vigoare.
Majoritatea claselor din România care se încadrau între limitele anterioare se vor încadra și în noile limite. Așadar, în majoritatea covârșitoare a claselor, nu avem schimbări, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situația claselor sub efectiv. Într-adevăr, acest demers de modificare a limitelor minime și maxime pentru numărul de copii în clasă a afectat mai ales clasele cu 8 sau 9 copii (adică aproximativ 0.5% din totalul claselor de învățământ primar și gimnazial din anul școlar 2024 - 2025) și, în mai mică măsură, unele clase la nivel de liceu. De asemenea, în anul școlar 2024 - 2025 au funcționat la nivel național, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi și 107 clase cu 7 elevi, model care va fi reorganizat la rândul său.
Este posibil ca aceste măsuri fiscal-bugetare să crească ușor ponderea învățământului simultan (la nivel primar și gimnazial), în estimarea ministerului de la 6% în prezent la 7,5%. Din nou, acest procent nu iese din diverse repere europene. Spre exemplu, învățământul simultan poate fi regăsit și în Franța sau Irlanda, mai ales la ciclul primar, chiar în procente mai ridicate decât în România (Birot-Gautron și colab., 2025; Quail și Smyth, 2014, vezi și aici). Este adevărat, însă, că un astfel de învățământ necesită și competențe specifice în predare-învățare, demers care este un obiectiv-cheie pentru Ministerul Educației și Cercetării. Așadar, ținta ministerului rămâne una flexibilă:
(1) reducerea învățământului simultan prin relocarea adecvată a copiilor în școli unde pot avea acces la un proces educațional standard (așa cum tind spre exemplu practicile educaționale din Finlanda)
sau
(2) derularea învățământului simultan acolo unde este necesar, dar prin utilizarea unor metodologii adecvate, decizia urmând interesele comunității locale și evaluarea educațională a inspectoratelor școlare (așa cum tind, spre exemplu. practicile educaționale din Franța și Irlanda).
Ministerul Educației și Cercetării va informa public asupra rezultatelor definitive pentru anul școlar 2025 - 2026, atunci când acestea vor fi disponibile în forma finală.
Ministerul Educației și Cercetării mulțumește tuturor profesorilor pentru implicarea în pregătirea anului școlar, în condițiile dificile ale crizei fiscal-bugetare.
Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presăA doua vizită a ministrului educației și cercetării, Daniel David, în Republica Moldova
În interval de două luni, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a efectuat a doua vizită oficială în Republica Moldova (22 - 23 august 2025), la invitația ministrului Educației și Cercetării din Republica Moldova, domnul Dan Perciun. Ministrul a fost însoțit de Președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, domnul Andrei Alexandru, și de directorul UEFISCDI, domnul Adrian Curaj.
Contextul a fost prilejuit de Forumul Cercetătorilor, în cadrul căruia au fost anunțate 62 de proiecte de cercetare complexe, care implică colaborări între cercetătorii din România și cei din Republica Moldova. Acestea se adaugă astfel celor 38 de proiecte aflate deja în derulare.
De asemenea, a fost analizat și stadiul proiectului de accesare a bibliotecii EduLib de către școlile interesate din Republica Moldova, fiind discutate, în același timp, continuarea și dezvoltarea colaborărilor în educație și cercetare, inclusiv în context european.
Pe agenda acestei vizite a figurat și o întâlnire comună cu presa, disponibilă aici.
Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presăInformare preliminară despre constituirea normei didactice în învățământul preuniversitar, în contextul Legii fiscal-bugetare nr. 141/2025
După anunțul referitor la reorganizarea rețelei școlare, revenim cu o serie de informați preliminare privind constituirea normei didactice în învățământul preuniversitar ca urmare a măsurilor impuse de restricțiile fiscal-bugetare.
Creșterea normei didactice cu două ore de predare pe săptămână, ca măsură temporară stabilită prin Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025, a generat redefinirea normelor didactice pentru noul an școlar (2025 - 2026).
Pe baza informațiilor furnizate de inspectoratele școlare la finalul perioadei de constituire a normelor la nivelul unităților de învățământ, în cazul profesorilor titulari, aproximativ 98,6% au rămas în aceleași unități școlare, iar ceilalți aproximativ 1,4% își vor constitui normele și de la alte unități școlare.
Creșterea normei didactice cu două ore de predare pe săptămână permite elevilor o mai mare interacțiune cu profesori-titulari, dar, așa cum preciza ministrul Educației și Cercetării, acest lucru trebuie dublat de o reducere a încărcării birocratic-administrative din timpul general de lucru, demers pe care ministerul îl are în analiză. De asemenea, prin reglementările ministerului pentru implementarea legii fiscal-bugetare (L141/2025) s-a avut în vedere posibilitatea de a evita fragmentarea normelor didactice acolo unde acestea erau deja fragmentate în 3 sau mai multe unități școlare.
Săptămâna viitoare vor fi distribuite normele pentru suplinitori și ulterior numărul de ore disponibile pentru plata cu ora. Ministerul Educației și Cercetării va informa public și în privința acestor demersuri.
Ministerul Educației și Cercetării mulțumește tuturor cadrelor didacttice pentru implicarea în pregătirea anului școlar, în condițiile dificile generate de criza fiscal-bugetară.
Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presăÎntâlnirea ministrului Daniel David cu studenții din cadrul Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România
Astăzi, 19 august 2025, cu ocazia Forumului Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), organizat la Timișoara, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, s-a întâlnit cu studenții, pentru a discuta măsurile privind criză fiscal-bugetară cu impact asupra mediului universitar și a studenților în special.
Ministrul Daniel David a subliniat că aceste măsuri sunt necesare pentru a ne asigura că vom avea bugetul necesar pentru salarii și burse până la sfârșitul anului 2025, inclusiv pentru a pregăti apoi dezvoltarea și reforme în domeniu în anul 2026. „Nimeni nu și le-a dorit și nu ar fi fost luate în această formă în condiții de normalitate, iar faptul că sunt temporare arată deschiderea Guvernului României pentru a reveni când condițiile fiscal-bugetare vor permite acest lucru”, a declarat ministrul Daniel David.
El a punctat, de asemenea, și unele măsuri și demersuri prin care încearcă reducerea efectului acestor măsuri asupra studenților (ex.: autonomia universităților de a se angaja cu fonduri proprii, coordonarea cu autoritățile locale, flexibilizarea perioadei de acordare etc.). Pentru a pregăti și momentul post-criză și a aduce un angajament optimist în domeniu, pornind de la problematizările studenților, ministrul și-a exprimat deschiderea de a discuta reformele propuse în Raportul QX pentru învățământul superior și cercetare. În acest context, trebuie menționat faptul că, în pofida restricțiilor de natură financiară, bugetul alocat burselor studențești pentru anul universitar viitor va fi superior celui din anul 2022 - 2023.
Ulterior, într-un cadru definit de fair play academic, au avut loc dezbateri academice, iar ministrul Daniel David a răspuns întrebărilor adresate de studenți. Cu prilejul acestui dialog, reprezentanții studenților au declarat că, în absența modificării măsurilor de criză, vor continua protestele.
În final, ministrul Educației și Cercetării și-a arătat deschiderea de a primi propuneri în ceea ce privește implementarea cât mai eficientă a reglementărilor legale asumate prin Programul de Guvernare și prin Legea Fiscal-Bugetară (L141/2025) - și astfel de toate partidele din Coaliție și de membrii acestora din Parlamentul României -, la nivelul coordonat de minister, precum și alte propuneri de măsuri de reformă, dincolo de măsurile de criză.
Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presăMesajul ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, transmis în cadrul Consiliului Național al Elevilor
Astăzi, 18 august 2025, cu ocazia celei de-a XLVI-a Adunări Generale a Consiliului Național al Elevilor (CNE), organizată la Satu Mare, cel mai important for de reprezentare pentru elevii din România, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a transmis două idei principale, complementare.
Prima idee vizează măsurile de criză pe care este nevoit să le ia, cu impact și asupra redimensionării sistemului de burse. Nimeni nu dorește aceste măsuri și nimeni nu le-ar fi luat în această formă, în condiții de normalitate fiscal-bugetară. Însă fără aceste măsuri, începerea anului școlar cu salarii și burse devine imposibilă. Ministrul a accentuat faptul că, în condiții de normalitate, aceste măsuri nu s-ar fi luat astfel, deși, spre exemplu, coordonarea între bursele de reziliență și cele de merit trebuia oricum analizată. În condițiile prezente de criză au fost păstrate bursele sociale (în diverse forme, inclusiv pentru mamele minore), cele tehnologice și - într-o formă nouă - bursele de merit. De asemenea, au putut fi protejate premiile la olimpiadele naționale și internaționale. Odată depășită criza fiscal-bugetară, se pot rediscuta procentul și o subcategorie a burselor de merit, care să se refere direct și la câștigătorii olimpiadelor naționale și internaționale.
Pentru a pregăti și momentul post-criză și a aduce un angajament optimist în domeniu, ministrul Daniel David a amintit că reforma curriculumului, derivată din Raportul QX, continuă: peste 1.500 de specialiști sunt acum implicați în elaborarea programelor la nivel liceal, într-o paradigmă nouă, în timp ce elevii sunt încurajați să se implice și în stimularea pilotării unor planuri-cadru alternative și descentralizate, care pot ajuta nu doar la o educație mai personalizată în beneficiul lor, ci și la stabilizarea normelor titularilor și chiar ale suplinitorilor în aceste școli.
Ministrul și-a arătat disponibilitatea de a primi sugestii în ceea ce privește adaptarea reglementărilor legale asumate prin Programul de Guvernare și prin Legea Fiscal-Bugetară (L141/2025) - și implicit de toate partidele din Coaliție și de membrii acestora din Parlamentul României -, la nivelul coordonat de minister, precum și alte sugestii de măsuri de reformă, dincolo de măsurile de criză, rezultate din concluziile întâlnirii.
Etichete: comunicate de presăCategorie: Comunicate de presăPR Vest: Centralizatorul cu răspunsurile la observațiile și propunerile transmise în perioada de consultare publică pentru ghidul dedicat sprijinirii IMM-urilor
PR Nord-Vest: Începând cu 1 februarie se pot depune proiecte în cadrul apelului privind dezvoltarea incubatoarelor de afaceri
Evaluarea, selecția și contractarea proiectelor din cadrul PR Vest, suspendată în perioada 21 decembrie 2023-3 ianuarie 2024
Ministerul Educației: De la 338 de milioane de euro la peste 588 de milioane de euro pentru dezvoltarea învățământului dual din România
Anunț prvind finalizarea proiectului „Investiții în capacitatea de prestare servicii a societății CLINICA MAGIC SMILE SRL"
Încep înscrierile în Programele Microindustrializare, Comerț & Servicii și Accelerarea IMM!
MADR: A fost suplimentată suma alocată Programului de susținere a producției de usturoi
Consiliul European pentru Inovare: 1,2 miliarde euro pentru tehnologii strategice și întreprinderi în curs de extindere
MADR: Ordin pentru modificarea sistemului de sancţiuni pentru Intervenția DR-06 -Bunăstarea animalelor, lansat în consultare publică
PNRR: Au fost prelungite trei apeluri dedicate dezvoltării serviciilor de sănătate
